Cătina este considerată o polivitamină naturală

Fructele de cătină, cea mai utilizată parte a plantei, se recoltează la sfârșitul lunii august și în luna decembrie, dar în funcție de substanțele pe care le dorim, epoca de recoltare se difențiază, astfel: la sfârșitul lunii august-septembrie, cătina conține cantități mari de vitamina A și C; în lunile noiembrie și decembrie crește conținutul de substanțe din complexul B. Culegerea se face cu tot cu rămurele, conform Agerpres.ro (https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/11/18/leacuri-din-gradina-catina-10-25-54)

Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele, de asemenea, conține o cantitate de trei ori mai mare de vitamina E decât germenii de grâu, de trei ori mai multă vitamina A decât morcovii și de 4 ori mai multe enzime, care protejează corpul de radicalii liberi, în comparație cu ginsengul. În fructele coapte conținutul de vitamina C depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, aminoacizii esențiali, acizii grași esențiali. Printre cei dintâi care i-au descoperit multiplele beneficii au fost tracii, hindușii, grecii, chinezii, mongolii, celții și slavii.

Datorită conținutului bogat în vitamine și minerale, cătina este considerată o polivitamină naturală. Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism.