Lumea poeziilor Andrei Mureşanu – Omul frumos

Frumos e omul, Doamne, când mintea e regină,
Şi simţul ce ca şerpe spre rele îl înclină,
Supus, loial şi drept;
Vârtutea-atunci măreaţă răsare ca ş-o floare,
De brumă neatinsă la rumena-i coloare
În fragedul lui piept!

Pe fruntea lui senină dreptatea străluceşte
Întocma ca ş-un soare pe sferă când păşeşte
De nori neturburat;
E crimă, se retrage, e silă, se fereşte,
E negură,-o străbate, e nor, îl împărţeşte
Şi iesă nepătat.

Frumos e omul, Doamne, cu inimia curată
Cu floarea conştiinţei de crime nepătată,
Sincer, nefăţărit;
Conspire lumea toată, răzbată-l orice soarte,
Închidă-l să nu vază lumină pân' la moarte,
Şi iată-l neclintit!

Arunce-l în deşerturi lipsite d-orice floare,
Pe unde nu s-arată nici om, nici zburătoare,
Ci şerpi veninători;
Vârtutea-i va fi scutul ş-azilul de scăpare,
Întocma ca şi cedrul, cu umbra sa cea mare,
La oameni călători;

Frumos e omul, Doamne, cu generozitate,
Când iartă pe tiranul ce-apasă p-al său frate,
Cu scop d-a-l subjuga;
Şi-n loc să răsplătească, cum cere pofta-n lume,
Duşmana lui lucrare, îi cruţă negrul nume,
Voind a-l îndrepta!

De ce nu vine, Doamne, a Ta împărăţie,
Când oamenii să şteargă şi umbra de sclavie,
Fiind creştini curaţi;
Şi-n locu-i să domnească dreptatea nepătată,
Egala-dreptăţire şi pacea-adevărată,
Ca între fii şi fraţi!

Despre Andrei Mureşanu

Poetul şi revoluţionarul român Andrei Mureşanu s-a stins din viaţă pe 12 octombrie 1863, la Braşov.

Născut în familia unui mic întreprinzător, în Bistriţa, Andrei Mureşanu a studiat filozofia şi teologia la Blaj.
În anul 1848, pe 21 iunie, în paginile revistei „Foaie pentru minte, inimă şi literatură" a fost publicată poezia „Un răsunet", scrisă de Andrei Mureşanu. La „Foaie pentru minte, inimă şi literatură" au colaborat nume importante, precum Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Costache Negruzzi. Ulterior, în 1990, poezia „Un răsunet”, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deşteaptă-te, române!".

După ce a participat la Revoluţia de la 1848, Andrei Mureşanu a fost traducător la Sibiu şi a publicat la revista „Telegraful român”, operele sale având tentă patriotică.