Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:48 18 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Sinaxar-7 decembrie Sfânta Muceniţă Filofteia, ocrotitoarea fetelor, copiilor şi a românilor

ro

07 Dec, 2013 04:37 2420 Marime text
Sfanta Mucenişă Filofteia a trăit in secolul al XIII-lea, în sudul Dunării, însă nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. Numele sau în limba greacă înseamnă "iubitoare de Dumnezeu".
Pentru că a dovedit milă faţă de oamenii sărmani, a fost omorâtă de tatăl său, la vârsta de numai 12 ani. Chiar dacă moaştele sale se află la Curtea de Argeş de la sfârşitul secolului al XIV-lea, abia în anul 1950, Sinodul BOR a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia.

Istoria arată că moaştele Sfintei Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393.
În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nikopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul "Sf. Nicolae", de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitană. În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului).
După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici a doua zi, când s-a facut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).
Ocrotitoarea românilor
Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în 1893, când, datorită starii avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile "Sf. Gheorghe" şi "Adormirea Maicii Domnului" - Olari, din aceeaşi localitate. În timpul primului razboi mondial, datorită mutării frontului în apropierea acestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. Dupa terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Arges, iar din 1949 se află în paraclisul acestei mănăstiri.
Pelerinii care au trecut de-a lungul timpului pe la racla Sf. Muceniţe Filofteia au lăsat marturii atât despre numeroasele minuni care se săvârşeau aici, cât şi despre evlavia de care se bucura în rândul credincioşilor de pretutindeni. Datorită acestei cinstiri deosebite, în şedinţele Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 28 februarie 1950 s-a decis generalizarea cultului Sf. Muceniţe Filofteia în întreaga ţară.
În traditia populară Sfânta Filofteia este numită Poitra lui Nicolae
Întrucât Sf. Nicolae se bucura de o importanţă deosebită în cadrul panteonului popular, şi sărbătoarea sa este una pe măsură. Ea durează trei zile, începând din ajun (5 decembrie) şi se prelungeşte până a doua zi, pe 7 decembrie. Ciuda sau Poitra Sf. Nicolae este astfel cea de-a treia zi de prăznuire a Sfântului. Sf. Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor, şi în special a fetelor, pe care le ajuta să se căsătorească şi sa aibă o viaţă liniştită. Considerată o soră îndepartată a Sf. Ilie, cinstirea ei constituie o garanţie a ploilor mănoase de peste an. De altfel, Sf. Filofteia este numită „aducătoarea de ploi“. Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei in faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate. Sărbătoarea Sf. Filofteia se ţine şi pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri atât noi, cât şi animalele noastre. Chiar şi viile sunt protejate de mană sau de filoxeră în urma rugăciunilor Sfintei Filofteia.
Sursa: Calendar Ortodox
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii