Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:24 18 06 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Oficial de la Parchetul General. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, urmărit penal pentru infracțiunii contra umanității în Dosarul Revoluției

ro

22 May, 2018 11:07 682 Marime text
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este abilitat să facă publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul Revoluției”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale, pentru intervalul 22 – 27 decembrie 1989,  sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspectul Iliescu Ion, la data săvârșirii faptelor membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive.

Potrivit PÎCCJ, din investigațiile efectuate s-a stabilit că, suspectul Iliescu Ion, în calitate de inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în  calitate de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Autoritatea lui Iliescu Ion, pentru toată perioada de după 22 decembrie 1989 orele 16:00, rezultă din multitudinea deciziilor acestuia, dintre care unele cu caracter strict militar. Printre aceste decizii se numără reactivarea general (r) Militaru Nicolae și numirea acestuia în funcția de ministru al apărării, schimbarea din funcție a general lt. Stănculescu Victor Atanasie, eliberarea din funcție a generalului Gușe Ștefan și numirea sa pe una inferioară, constituirea Tribunalului Militar Excepțional ce i-a judecat pe soții Nicolae și Elena Ceaușescu și aducerea din rezervă, respectiv numirea în funcții de comandă a mai multor generali.

Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale țării; darea de ordine privind deplasarea unor unități militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unități militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populația civilă, parțial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante. Aceste acțiuni s-au desfășurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informații false privind acțiuni ostile, intense și diversificate, aparținând ”dușmanului terorist”. Informațiile au fost diseminate prin intermediul comunicațiilor militare și civile.

Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecințe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieți omenești, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional a unor persoane, suferințe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu). 

”Precizăm că faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie” - au transmis procurorii PÎCCJ.

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii