Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:15 18 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ministrul Lia-Olguţa Vasilescu, precizări importante despre noua lege a pensiilor. Cum vor fi afectate pensiile după intrarea în vigoare a legii

ro

10 Oct, 2018 20:26 466 Marime text
Valoarea punctului de referinţă pentru calcularea pensiilor se va indexa anual cu inflaţia, începând din 2022, şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, a anunţat, miercuri, ministrul Muncii, Lia-Olguţa Vasilescu, după şedinţa de Guvern în care a fost adoptat proiectului noii Legi a pensiilor, conform Agerpres.ro. 

"Din 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Deci, aici apare prima diferenţă faţă de proiectul care a fost pus în dezbaterea publică după ce am prezentat mai multe formule de calcul Ministerului de Finanţe şi am convenit asupra faptului că aceasta este cea mai bună. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării programului de guvernare. De altfel, reamintim că pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS şi CASS, aceasta fiind una dintre măsurile ce a fost adoptată încă de la începutul anului trecut", a afirmat ministrul Muncii.


Lia-Olguţa Vasilescu a afirmat că proiectul de lege prevede că nicio pensie în plată nu va scădea.

"În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet", a precizat ea.


Aceasta a ţinut să sublinieze că proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie; egalitatea, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani; solidaritatea socială, adică generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi susţinute la rândul lor; imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

"Contributivitatea, fiind un principiu de bază al oricărui sistem de pensii din lume, noul proiect introduce sintagma contribuţii 'datorate şi plătite', pentru calculul pensiei. Asta, ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazuri de angajatorii care nu achitau taxele către stat. Din cauza asta a şi trebuit să facem transferul contribuţiilor. Vă aduceţi aminte că în anul 2016 aveam două milioane de angajaţi pentru care nu fuseseră achitate contribuţiile. Menţionăm că, pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Reiterăm faptul că angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele", a spus Vasilescu.


În paralel, proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul Casei de Pensii cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii.

În cazul în care vor constata că angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate, dar sigur că şi organele abilitate la rândul lor se pot autosesiza, a adăugat ea.

"În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul", a explicat ministrul Muncii.


Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă celor deja existente în legislaţie, adică facultate, stagiu militar, pensie de invaliditate, concediu medical, concediu pentru creşterea copilului, şomaj indemnizat, deportare, prizonierat şi detenţie politică.

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

În plus, condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează bază legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite şi de la 2 ani la un an pentru condiţii speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

"Deşi propunerea sindicatelor a fost de a stabili un prag minim de 4 ani de la care să pornească reducerea, totuşi proiectul a fost modificat în sensul că pragul minim este de un an atât pentru condiţii deosebite, cât şi pentru condiţii speciale. Deci, practic, am dat mai mult decât ni s-a cerut", a atras atenţia Lia-Olguţa Vasilescu.


Dacă, până acum, o persoană care avea perioade lucrate în condiţii de muncă în grupa a II-a sau deosebite de muncă mai mici de 6 ani nu avea nicio reducere, aceasta va putea beneficia de acum încolo de facilitatea reducerii vârstei de pensionare, conform documentului.

Proiectul noii Legi a pensiilor prevede tot patru categorii de pensii: cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele dintre ele au suferit modificări de structură.

De exemplu, în cazul pensiei pentru limită de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.

"Aşa cum am spus, vârsta minimă este de 15 ani. Vârsta standard de pensionare nu s-a modificat, este aceeaşi ca în legislaţia actuală", a subliniat aceasta.


Potrivit ministrului, ca excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat un stagiu minim de cotizare de 15 ani şi au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus.

"Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul etc. Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare. În cazul pensiei de invaliditate, se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I este caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II este caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III este caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată", a arătat şeful de la Muncă.


În ceea ce priveşte pensia de urmaş, aceasta se menţine şi, în plus faţă de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie - anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei, rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta.

"Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţă în funcţie de anii lucraţi şi astfel ajungeam în situaţia în care la pensia minimă sunt şi persoane care au lucrat 10 ani, dar şi persoane care au lucrat 35 de ani pe salariul minim pe economie", a spus Lia-Olguţa Vasilescu.


O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă.

"Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozile de la ghişee", a precizat ea.


Oficialul MMJS a subliniat că pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă pensia rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă, iar pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii.

"Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii. În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi", a susţinut ministrul.


În ceea ce priveşte acordul global şi alte drepturi de natură salarială, proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare.

"Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial. Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, până acum nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiei. Am avut foarte multe procese, de ordinul zecilor de mii, cu pensionari care dădeau în judecată Casa Naţională de Pensii pentru a-şi dobândi aceste drepturi. Iată că, acum, le au prin lege", a subliniat aceasta.


Şeful de la Muncă a prezentat şi formula de calcul pentru noile pensii. Astfel, pensia va fi reprezentată de numărul total de puncte înmulţit cu valoarea punctului de referinţă (VPR), unde numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni, iar punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie.

"Valoarea punctului de referinţă (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor. Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechităţile, dar duce şi la creşterea pensiilor. Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat la fel acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile respective se egalizează", a mai spus Lia-Olguţa Vasilescu.


În ceea ce priveşte impactul financiar al noii legi, acesta este următorul: în anul 2019 - 8,4 miliarde lei, în 2020 - 24,8 miliarde, 2021 - 58 de miliarde, iar în 2022 - 81 de miliarde de lei. 

Sursa: Agerpres.ro. 
Sursa foto: Facebook/Lia Olguta Vasilescu

Ti-a placut articolul?

Comentarii