Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:11 16 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

LIVE TEXT Tudorel Toader, conferință de presă la Ministerul Justiției. Toader cere revocarea șefei DNA

ro

22 Feb, 2018 18:06 1406 Marime text
În aceste momente, Tudorel Toader susține o conferința de presă în care va prezenta Raportul privind DNA.

Declarațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader:

Avem o justitie. Unii spun ca e buna, altii ca e rea. Justitia trebuie sa fie egala pentru toti, sa fie in slujba cetateanului, sa fie buna, nu si rea. In urma cu 6 luni, se implineau 6 luni de la preluarea demnitatii de ministru al Justitiei. Atunci prezentam directiile de modificare pentru legile justitiei.

Legile de modificare au fost adoptate e adevarat cu unele modificari, cateva solutii au fost declarate neconstitutionale, vor fi modificate de parlament, in sensul deciziilor CCR, in final vor fi promulgate si publicate in MOF, urmand sa produca efecte juridice. Dupa alte 6 luni, se implineste exact un an de la preluarea demnitatii de ministru al Justitiei.

Tot impreuna ne aflam azi aici si va voi prezenta raportul privind activitatea manageriala de la DNA.

Demnitatea de procuror e absolut respectabila daca e eexercitata in limitele competentelor constitutionale, cu buna credinta, pentru a servi binelui public, valoare care reprezinta una dintre exigentele statului de drept.

Personal, am inceput activitatea profesionala ca procuror. Eram sef de promotie, mi s-a propus sa raman asistent universitar la Drept in Iasi, prima facultate de drept infiintata in Romania. Puteam sa optez pentru a fi judecator, notar sau avocat, dar am optat pentru demnitatea de procuror. Am fost si sunt foarte multumit de respectiva optiune pentru ca atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale, chiar daca ulterior m-am intors la Facultate, am urmat toate treptele carierei universitare, am exercitat prerogativele functiei de cancelar, 3 ani, prodecan, 8 ani, decan, 12 ani iar din februarie 2016 sunt rectorul universitatii

Prezentul raport nu reprezinta o evaluare a activitatii DNA.

Avem o justitie. Unii spun ca e buna, altii ca e rea. Justitia trebuie sa fie egala pentru toti, sa fie in slujba cetateanului, sa fie buna, nu si rea. In urma cu 6 luni, se implineau 6 luni de la preluarea demnitatii de ministru al Justitiei. Atunci prezentam directiile de modificare pentru legile justitiei.

Legile de modificare au fost adoptate e adevarat cu unele modificari, cateva solutii au fost declarate neconstitutionale, vor fi modificate de parlament, in sensul deciziilor CCR, in final vor fi promulgate si publicate in MOF, urmand sa produca efecte juridice. Dupa alte 6 luni, se implineste exact un an de la preluarea demnitatii de ministru al Justitiei.

Tot impreuna ne aflam azi aici si va voi prezenta raportul privind activitatea manageriala de la DNA.

Demnitatea de procuror e absolut respectabila daca e eexercitata in limitele competentelor constitutionale, cu buna credinta, pentru a servi binelui public, valoare care reprezinta una dintre exigentele statului de drept

Personal, am inceput activitatea profesionala ca procuror. Eram sef de promotie, mi s-a propus sa raman asistent universitar la Drept in Iasi, prima facultate de drept infiintata in Romania. Puteam sa optez pentru a fi judecator, notar sau avocat, dar am optat pentru demnitatea de procuror. Am fost si sunt foarte multumit de respectiva optiune pentru ca atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale, chiar daca ulterior m-am intors la Facultate, am urmat toate treptele carierei universitare, am exercitat prerogativele functiei de cancelar, 3 ani, prodecan, 8 ani, decan, 12 ani iar din februarie 2016 sunt rectorul universitatii.

Prezentul raport nu reprezinta o evaluare a activitatii DNA. Raportul de sinteza privind activitatea ministerului Public, DIICOT si DNA va fi prezentat parlamentului conform legii. Pana la finalul lui februarie, trebuie sa primesc respectivele rapoarte, sa realizez o sinteza a lor, pe care o voi prezenta. Prin urmare, obligatia din legea 304 nu are legatura cu raportul privind activitatea manageriala la DNA, prezentat azi.

Raportul de fata reprezina luarea de pozitie a ministrului determinata de rolul sau constitutional, art 132, care stabileste ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului.

Elaborarea raportului a fost realizata pe fondul dezbaterilor care au capatat o amploare deosebita in spatiul public in ultimul an, dezbateri care au divizat profund opinia publica, au ridicat la cote nemaintalnite in istoria recenta atacurile la persoana si punerea in discutie a unor valori constitutionale, precum prezumtia de nevinovatie, dreptul la aparare, liberatea persoanei, care au polarizat atentia forurilor europene, au declansat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost folosite niciodata fata de Romania, amenintand realizarea obiectivelor asumate de ridicare a MCV si punand chiar in pericol statul de drept.

Luarea de pozitie priveste activitatea sefului DNA si se bazeaza pe prevederile legale privind competenta ministrului de a cere revocarea sefului DNA in cazul nerespectarii atributiilor.

Potrivit art 51 al 3 din legea 303, la verificarea organizarii eficiente a activitatii, vor fi avute in vedere urmatoarele criterii: folosirea adecvata a resurselor, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale, repartizarea sarcinilor.

Fata de cadrul legal invocat, am realizat o analiza privind organizarea eficienta, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilitatilor, aptitudinile manageriale ale procurorului sef al DNA, in perioada feb 2017 - feb 2018, iar etapele institutionale premergatoare au fost si sunt urmatoarele:
- Raportul de evaluare a eficientei manageriale si a modului de indeplinire a obligatiilor procurorului-sef, urmare a pronuntarii de catre CCR a Deciziei 68/2017 prin care s-a constatat ca a existat si exista un conflict juridic de natura constitutionala intre ministerul public - respectiv DNA, si Guvern. Conflict generat de actiunea PICCJ de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG 13, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului.

Am conchis atunci faptul ca rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor in raport de faptele constatate oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate ori alte masuri institutionale

Am pornit de la controlul pe care l-am solicitat Inspectiei Judiciare, de a face o verificare manageriala de fond la DNA, in conditiile in care ultimii zece ani nu se facuse nici una, cu exceptia celor punctuale pornite de la sesizari

Partea de concluzii a prezentului raport se bazeaza pe acumularile de la inceputul perioadei de referinta, pe analiza actelor si faptelor actiunilor concrete, inclusiv a declaratiilor publice ale procurorului-sef DNA

Intru in fondul de analiza a raportului. Daca as sari direct la concluzii, v-as spune ca acele concluzii sunt fundamentate pe un numar de 20 de puncte, care prezinta 20 de categorii de acte si fapte, mentionate in raport.

Punctul 1: Am retinut o situatie fara precedent in cadrul raporturilor dintre autoritatile publice din Romania: Intr-un singur an, 2017, au fost inregistrate trei conflicte juridice de natura constitutionala, in cadrul carora DNA prin conducerea sa a fost chemata in fata instantei de contencios constitutional. Trei conflicte in care CCR a circumstantiat ferm compententa DNA in doua dintre ele, sanctionand comportamentul lipsit de loialitate, neconstitutional, din partea procurorului sef al DNA.

Am aratat prin raportul de analiza a activitatii procurorului sef DNA din martie 2017 ca in sine constatarea unui singur conflict juridic nu are aptitudinea de a determina revocarea conducatorului institutiei. Conduitele contrare constitutiei, izolate, pot fi indreptate.

Concluziile sunt evident diferite cand incalcarea constitutiei depaseste limitele de competenta prevazute de constitutie si de lege, cand incalcarile devin sistematice

In mai putin de jumatate de an de la decizia 68/2017, DNA prin conducerea sa a fost chemata iarasi in fata CCR, pentru inca doua conflicte de natura constitutionala. Asadar, trei sesizari intr-un singur an, dintre care in doua CCR a constatat existenta unei incalcari a constitutiei, de catre DNA, prin conducerea sa.

In a treia situatie, desi CCR nu a constatat un conflict juridic, a facut in considerente necesarele precizari prin care a orientat pe viitor conduita DNA, in sensul ca nu poate ancheta oportunitatea adoptarii unei HG. Acolo era o OUG, aici era vorba de HG.

E un bilant semnificativ si daca privim din perspectiva activitatii CCR: Daca examinam cea mai recenta statistica a CCR, care releva ca numarul deciziilor prin care se constata conflicte juridice constitutionale intre autoritati au fost de 13, dintr-un numar de 39 de decizii de la momentul revizuirii Constitutiei din 2003

In 14 ani, au fost constatate 13 conflicte, dintre care 2 in 2017, generate de catre DNA

Prin incalcarea limitelor de competenta in raport cu Parlamentul, Guvernul, CCR, printr-o conduita contrara principiului colaborarii loiale. Prin decizia 68, CCR a retinut ca Ministerul Public s-a considerat competent sa verifice oportunitatea si implicit legalitatea adoptarii OUG
O astfel de conduita, a spus Curtea, echivaleaza cu incalcarea grava a principiului separatiei puterilor in stat. Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile, dar isi aroga atributii ce apartin puterii legislative sau CCR.

Ministerul Public, prin DNA, si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional. Mai spunea Curtea ca actiunea Ministerului Public creaza o presiune asupra membrilor Guvernului.

Declansare unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui mare numar de funcitonari publici, ministri, a detemrinat o stare de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creaindu-se premisele unui blocaj. Sub imperiul unei temeri de formularea unor viitoare acuzatii, Guvernul e blocat in activitatea sa de leguitor

Curtea Constitutionala a constatat un conflict juridic constitutional, retinand conduita pe care trebuie sa o urmeze DNA, in sensul abtinerii de la actiuni care au ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Ministerul Public nu are competenta sa desfasoare activitati de cercetare penala pentru oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

Un singur act nu e de natura sa determine o sanctiune, spuneam atunci.

Ulterior, prin decizia 611 / 2017, referitoare la cerrerile de solutionare a conflictelor juridice constitutionale dintre Parlament si ministerul Public, pe de o parte, formulate de presedintele Senatului si Camerei, Curtea Constitutionala a constatat iar un conflict juridic de natura constitutionala prin refuzul procurorului-sef de a se prezenta in fata comisiei speciale de ancheta a Parlamentului pentru alegerile din 2009.

CCR a retinut in ce o priveste pe doamna Kovesi ca a refuzat sa dea curs celor trei invitatii si sa se prezinta in fata comisiei speciale, iar la solicitarea de a raspunde in scris, a dat un raspuns incomplet, care a contribuit la prelungirea perioadei de activitate a respectivei comisii. Si aici CCR a constatat ca prin refuzul de prezentare s-a creat un blocaj in activitatea comisiei, care a dus la prelungirea cu 60 de zile a termenului
CCR a stabilit ca in aplicarea colaborarii loiale intre institutii, au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazurile.

Concluzionand, CCR a stabilit ca procurorul-sef DNA inlatura a priori orice colaborare loiala cu parlametul, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment public cu interes desebit, daca s-a aflat intr-un anumit loc la momentul alegerilor prezidentiale din 2014
CCR a statuat ca prin refuzul de a se prezenta in fata Comisiei si de a prezenta informatiile solicitate, este incalcata autoritatea Parlamentului, organ reprezentativ al poporului, si desfasurarea activitatii sale.

In al patrulea rand, prin decizia 757/2017 asupra cererii de solutionare a unui conflict juridic constitutional dintre Guvern si DNA, legat de anchetarea emiterii a doua HG, desi CCR nu a constatat un conflict juridic, a precizat in considerentele deciziei, care sunt obligatorii, ca in privinta oportunitatii emiterii actului administrativ individual parchetul nu are competenta de a incepe urmarirea penala, dar poate cerceta faptele de natura penala savarsite in legatura cu emiterea. Daca legea permite realizarea unei anumite operatiuni administrative, nu poate fi pusa in discutie cenzurarea oportunitatii. Aceste considerente le reiau pe cele din decizia 68 a CCR.

Iti pui intrebarea cum de, in conditiile in care cu jumatate de an urma CCR spune ca procurorul nu poate ancheta oportunitatea, ulterior sub considerentul ca e vorba de HG si nu OUG, au fost verificate absolut aceleasi aspecte.

In al cincilea rand, din comunicatul DNA privind verificarea celor doua HG (legate de cazul lacului Belina - n.red.), s-a prevazut ca au fost incalcate prevederile Constitutiei si Legii 213/1998. Scria in comunicat ca au fost incalcate o serie de dispozitii ce reglementeaza normele de tehnica legislativa. DNA s-a erijat in evaluator fara nicio distinctie inclusiv asupra aspectelor de oportunitate in adoptarea HG.

In partea speciala a Codului Penal sunt prevazute faptele penale, infractiunile, nu in legea privind tehnica legislativa sau proprietatea publica. In legislatia penala avem probabil prea multe incriminari, aproape o mie, dar niciuna nu are denumirea marginala in fapta de a adoptare a unui act normativ cu incalcarea normelor de tehnica legislativa. Nu constituie infractiune, nu o verifica procurorul, o sanctioneaza CCR, instanta de contencios administrativ daca e de rang infralegal.

In al saselea rand, ulterior acestui fapt, afirmand ca cele cuprinse in comunicat au exprimat simple opinii ale institutiei, stiti bine ca DNA a retras comunicatul,  apreciem ca e inadmisibila o astfel de abordare oprin care sunt afectate valori si drepturi fundamentale ale unei persoane fizice. Ca ministru, nu pot sa exprim simple opinii cand te referi la demnitatea, libertatea unei persoane. In randul 7, trei conflcite juridice de natura constitutionala, in mai putin de un an calendaristic, in prezentarea ...sunt si avizele date de Comisia de la Venetia  - am ajuns la pagina 11 din pagina 36 - pun acest raport pe pagina MJ, il veti dezbate, comenta, dupa care eventual voi veni si voi tine o conferinta de presa
Comisia de la Venetia prevedea in 2012 ca Romania contururile politice si constitutionale trebuie dezvoltate, demnitarii nu urmaresc intotdeauna interesele statului ca un intreg.

CCR a constatat ca prin conduita sa sefa DNA nu numai ca inlatura orice colaborare loiala cu autoritatile, ci refuza sa participe la clarificare unor aspecte legate de un interes de ordin public.

In al optulea rand, am retinut comportamentul excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor
In realizarea angajamentului asumat prin precendetul raport, am solicitat in iulie 2017 un control al Inspectiei Judiciare la DNA. In cuprinsul raportului, se consemneaza o serie de dificultati, intampinate de inspectori, retinandu-se inclusiv indicii cu privire la savarsirea abaterii discipliniare constand in obstructioarea activitatii inspectorilor de catre sefa DNA.

In al noualea rand, implicarea in anchetele altor procurori realizate cu incalcarea competentelor constitutionale. Declaratii publice de notorietate releva comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi ca personal a supravegheat ancheta procurorilor in legatura cu OUIG 13.

In al zecelea rand, prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolva dupa rezonanta publica pe care o au, nu dupa calitatea persoanei anchetate, ci in ordinea cronologica a inscrierii sesizarii. Am aici referiri la articolele 99 lit c din 303, 99 lit m din aceeasi lege.

In al 11-lea rand, cu prilejul unor evenimente publice - Contestarea actelor si autoritatii CCR - sefa DNA a invinovatit practic CCR punand pe seama deciziilor Curtii pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte apreciate ca fiind de natura penala. "Din acest motiv procurorii mai pot investiga doar faptele de abuz in serviciu in care s-a incalcat legislatia primara. Reiese ca societatea ramane neaprata in fata unor astfel de practici, dupa de decizia CCR. Pe langa pierderile de milioane de euro, intreaga societate va privi cum cei cu functii publice vor urmari satisfacerea unor interese diferite de ale societatii".

In al 12-lea rand, la inceputul lui 2017, sefa DNA a declara ca se teme de desfiintarea DNA. In alt interviu, la Euronews, s-a lansat intr-o critica dura a proiectelor de legi din dezbaterea parlamentara, acuzand politicienii si oamenii de afaceri ca lovesc impotriva efortuui de curatare a uneia dintre cele mai corupte tari din UE.

Potrivit Constitutiei, tuturor legilor in vigoare, procurorul isi exercita competentele legale, interpreteaza, aplica legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului.

In al 13-lea rand, au fost exprimate critici vehemente cu privire la unele propuneri de modificare legislativa, dovedite ulterior ca fiind constitutionale. Afirmatiile astfel facute sunt fara precedent si nereale, au afectat iremediabil imaginea Romaniei, sunt de natura sa creeze o imagine falsa asupra realitatii, asupra Romaniei si a statului de drept.

Eram la dezbaterea din Parlamentul European, am avut 9 intrevederi cu oficiali, si multi interlocutori, oameni de seama, evocau aspecte asupra carora fusesera informati gresit, sa nu spun dezinformati. A ajuns acest mesaj, prin dezinformare. Am explicat de 9 ori ca Romania nu are nicio legatura cu situatia juridica in care se afla Polonia, pentru ca in Romania nimeni nu a pus problema nerespectarii deciziilor CCR, nimeni nu a schimbat procurorii-sefi sau presedintii de instante, ministrul Justitiei nu are astfel de competente. Ne aflam intr-o cu totul alta paradigma, prezentata deformat.

In al 15-lea rand, enuntul este urmatorul: Incercarea de a obtine condamnari cu orice pret. In conditiile in care s-a afirmat ca trebuie sa venim cu dosare importante, sa ajungem la ministri, la persoane de rang inalt. Aceasta incercare - decapare e cuvantul cheie, e absolut contrara oricarui stat de drept. O cauza penala are rostul ei, nu sunt cauze penala mai importante si mai putin, pentru ca in joc e destinul unui om egal cu toti ceilalti. Cauzele trebuie rezolvate asa cum au fost organele sesizate, nu dupa functii.

In al 16-lea rand, enuntul este: Cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor si raportari eronate. Aici e o pagina mai tehnica. Se raporteaza numarul de inculpati trimisi in judecata in 2016 si se raporteaza numarul de achitari din 2016, concluzionandu-se ca a scazut rata achitarilor. Si daca pui raportul de achitari pe anul in curs, ai un calcul la alta baza decat cea factuala.

In al 17-lea rand: Neimplicarea procurorului-sef DNA in identificarea si eliminarea comportamtenlor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spatiul public e plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu, el a fost apreciat, in loc sa fie luate masuri de verificare.

In al 18-lea rand, falsificarea transcierii unor convorbiri telefonice, inregistrarea are un continut, transcriptul are alt continut. Am aici notate multe hotarari judecatoresti prin care instanta a statuat neconcordanta intre inregistrare si transcriere, motiv pentru care cauza a fost trimisa inapoi.

In al 19-lea rand: Tergiversarea solutionarii unor cauze. Curtea Europeana prevede solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Termenul rezonabil e mai mic decat termenul de prescriptie. Am avut recent un caz pe care nu ai cum sa-l uiti, Microsoft, lasat atatia ani in nelucrare, incat a trecut si termenul de prescriptie, ceea ce este absolut inadmisibil.

In al 20-lea rand: Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori, si ma refer  la DNA Ploiesti. Eu nu spun ca e adevarat, dar in toata opinia publica, cand s-a ajuns ca procurori cu functie se reclama intre ei, exista obligatia minimala sa vezi daca e adevarat sau nu, si nu sa lauzi respectiva unitate.

Declansez procedura de revocare din functie a procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Ti-a placut articolul?

Comentarii