Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:08 27 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Statutul actual al limbii noastre – dezbatere la Academia Română

ro

02 Sep, 2021 00:00 617 Marime text

O interesantă dezbatere privind statutul actual al limbii române a avut loc, zilele trecute, în cadrul celui mai înalt for științific al țării.

Academia a marcat, în acest fel, Ziua Limbii Române, sărbătorită în fiecare an pe 31 august, și a omagiat lingviștii, specialiștii săi care, de-a lungul anilor, au creat zeci de dicționare, atlase lingvistice, gramatici normative, sute de antologii de texte, studii și cercetări de înaltă ținută științifică, unele cu largă circulație internațională. Alături de acestea strălucește celebrul „Dicţionar Tezaur“, elaborat pe parcursul a mai bine de un secol, de mai multe generații de lingviști - cel mai bogat dicționar al limbii române, cu peste 175.000 de cuvinte, publicat în 19 volume, comparabil prin dimensiuni şi perspectiva abordării cu lucrări similare din lexicografia europeană, precum „Dictionnaire de l’Académie Française“ sau „Oxford English Dictionary“.

Au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, și trei dintre cei mai proeminenți lingviști români: acad. Grigore Brâncuş, prof. univ. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. Rodica Zafiu, de la Facultatea de Litere, Universitatea din București. În discursul său, Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a dorit să readucă în atenție rolul specialiștilor în studiul temeinic, cu instrumente științifice, al limbii române, precum și nocivitatea amatorismului în impunerea unor teorii asupra limbii.

„Nu este bine să ne «aruncăm» în studiul limbii fără o pregătire lingvistică de bază şi, mai ales, nu se poate să emitem judecăţi de valoare normativă despre limba română dacă nu suntem specialişti. Un amator nu are voie să emită sentinţe despre limba română, să spună nonşalant că ar fi tracică, dacică sau cumană, că ar coborî până în preistorie sau că ar fi existat înainte de a fi pe lume poporul român. Toate acestea [...] plasează în derizoriu secole de cercetări şi îi dezorientează pe membrii publicului larg, care nu au instrumentarul necesar pentru a discerne între o teorie şi o ipoteză, între adevăr demonstrat şi fals adevăr, între certitudine şi probabilitate. Prin urmare, teoriile despre limba noastră trebuie să fie preluate de la profesionişti, de la aceia care s-au pregătit sistematic în meseria de lingvist.“
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti

Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.

Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.

Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.

Sursa foto: acad.ro 


Citește și:

Vernisajul expoziţiei Dante – 700 „Pentru a revedea stelele“, găzduit de Academia Română

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii