Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
16:58 18 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

„Ne-am îmbolnăvit prin păcat, ne vindecăm prin pocăinţă“ Postul Paştelui, cel mai aspru de peste an, începe astăzi şi durează 40 de zile

ro

14 Mar, 2016 00:00 1922 Marime text

 
De astăzi, creştinii ortodocşi întră în Postul Paştelui, care se termină pe 30 aprilie, postul fiind rânduit de Biserică atât pentru pregătirea celor ce primeau Botezul creştin de sărbătorile pascale, cât şi ca mijloc de sporire duhovnicească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi Învierii Domnului.
 
Totodată, această perioadă aminteşte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de aici denumirea de Păresimi sau Patruzecime. Sfinţii Părinţi consideră că are origine apostolică; de la sfârşitul secolului al III-lea, postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştelui sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere - Săptămâna Patimilor). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile.
 
Postul Paştelui este cel mai lung de peste an, întinzându-se pe o perioadă de şapte săptămâni, şi precede sărbătoarea Învierii Domnului, fiind un post greu şi aspru, mai ales în ultima săptămână, denumită Săptămâna Patimilor.
 
În Postul Paştelui, credincioşii se abţin de la alimentele interzise, dar, totodată, trebuie să adopte o atitudine spirituală, fiind îndemnaţi la rugăciune şi purificare sufletească. Pe parcursul întregului post, există aşa-numitele dezlegări la peşte, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din peşte: de Praznicul Bunei Vestiri şi de Florii. Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiţi copiii, femeile gravide, lăuzele şi bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual şi de rugăciuni.
 
După ce au ţinut post, creştinii trebuie să se spovedească, pentru a putea, apoi, să se împărtăşească. Spovedania, care presupune mărturisirea păcatelor şi căinţă, se face, de obicei, în ultima săptămână dinaintea Învierii. Tot în ultima săptămână a postului Paştelui, în fiecare biserică creştin-ortodoxă se oficiază „Deniile“, unele dintre cele mai frumoase şi mai înălţătoare slujbe religioase, săvârşite după orele 18 şi 19.

Fără nunţi, botezuri şi petreceri

De-a lungul timpului, înţelepţii ortodoxiei au vorbit despre anumite rânduieli spirituale, începând cu îndatoririle de smerenie, de a consuma hrană de post, şi continuând cu faptele de milostenie creştină. Pentru credincioşii care doresc să respecte cu evlavie toate cerinţele Postului şi nu urmează o postire „laică“, Postul Mare contribuie la răstignirea patimilor şi la învierea iubirii milostive. Credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu. De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii îşi mărturisesc păcatele preotului duhovnic şi renunţă la petrecerile mondene, însoţite de bucate „de dulce“ şi de alcool. În timpul Postului Mare nu se fac nunţi şi botezuri, iar postitorii nu participă la petreceri şi nici la evenimente de familie care nu respectă restricţiile alimentare şi viaţa spirituală specifice postului. Biserica acordă dezlegare de la acest post copiilor, bolnavilor, bătrânilor şi militarilor.

Tradiţii pentru sporul casei

Prima zi a Postului Mare se numeşte şi Lunea curată sau Spolocania. După tradiţie, în această zi, creştinii purifică toate încăperile gospodăriei şi împlinesc unele ritualuri strămoşeşti: se face curăţenie după petrecerea de Lăsatul-secului de brânză, se tămâiază casa şi se stropeşte cu agheasmă (exceptând baia). Gospodinele nu gătesc şi nu aruncă gunoiul din casă. Adulţii însă mănâncă doar gustări reci, de post, şi beau zeamă de varză.
 
În Lunea Curată, oamenii se curăţă de păcate, de aceea, Spolocalia este un moment important din post. Gospodinele spală vasele în care s-a preparat mâncarea de dulce şi le pun în cămară, cu gura în jos, până la sfârşitul postului. Copiii au voie să mănânce din bucatele rămase de la masa sărbătorească de Lăsatul-secului de brânză. De asemenea, firimiturile se pun în mâncarea păsărilor din gospodărie de stăpânul casei, care le cheamă în dimineaţa Lunii Curate: „Veniţi, păsări, să vă dau ce am păstrat pentru voi din bucatele mele cu care am întâmpinat postul, iar voi să prindeţi post de la bucatele de vară!“
 
Odinioară, în prima zi de marţi după Lăsatul-secului, în mediul rural, fetele şi femeile tinere începeau să lucreze la costumele naţionale cu care se îmbrăcau de Paşti. În prezent, există o nouă tradiţie: gospodinele îşi cumpără în această zi lână sau mătase, din care încep să împletească un obiect de îmbrăcăminte pe care să-l poarte în seara de Înviere. Din moşi-strămoşi, tradiţia spune că, respectând acest obicei, fetele şi femeile tinere vor avea spor în activitatea de zi cu zi, până la postul din anul viitor.

Când avem dezlegare la vin, la ulei, dar şi la peşte

- 20 martie - Sfinţii mucenici ucişi în Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit“ - dezlegare la ulei şi la vin
- 25 martie - Bunavestire - dezlegare la peşte
- 27 martie - Sfânta Muceniţă Matroana din Tesalonic - dezlegare la ulei şi la vin
- 3 aprilie - Sfântul Nichita Mărturisitorul - dezlegare la peşte
- 10 aprilie - Sfinţii Mucenici Terentie, African, Maxim şi Pompie - dezlegare la ulei şi la vin
- 17 aprilie - Sfântul Simeon, episcopul Persiei - dezlegare la ulei şi la vin
- 23 aprilie - Sfântul Mucenic Gheorghe (Sâmbăta lui Lazăr - Pomenirea morţilor) - dezlegare la ulei şi la vin
- 24 aprilie - Intrarea Domnului în Ierusalim (dezlegare la peşte).

Programul ierarhului Tomisului în prima săptămână a Postului Mare

În zilele de luni, marţi, miercuri şi joi din prima săptămână a Postului Mare, în biserici va fi oficiat Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar de miercuri se săvârşeşte Sfânta Liturghie a Darurilor Mai Înainte Sfinţite. Ierarhul Tomisului va oficia Canonul cel Mare la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, începând cu ora 17.00.
 
Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu, a devenit monah în Ordinul „Frăţia Sfântului Mormânt“ de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul“. Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una dintre slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivirea şi iertarea lui Dumnezeu. Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. Mormântul său se află în localitatea Eresos din insula Mitilina (Lesbos).
 
Miercuri, 16 martie, şi vineri, 18 martie, ÎPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie a Darurilor Mai Înainte Sfinţite la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, de la ora 8.00. Liturghia Darurilor Mai Înainte Sfinţite, redactată de către Sfântul Grigorie Dialogul (540-604 d.Hr.), este oficiată doar în perioada Postului Mare, de luni până vineri (în afara zilelor notate în calendar drept aliturgice). Această liturghie este o vecernie combinată cu rugăciuni de pregătire a Darurilor şi primirea Sfintei Împărtăşanii de către credincioşi. Poartă acest nume deoarece Sfântul Agneţ (Sfântul Trup) este sfinţit în duminica anterioară oficierii liturghiei. În timpul acestei slujbe nu se realizează pomenirea morţilor, de aceea rugăciunile pentru cei răposaţi sunt făcute sâmbăta.

Ti-a placut articolul?

Comentarii