Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
16:06 24 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

La ultimele alegeri au obţinut mandate doar 20% dintre doamnele care au candidat 68 de femei în Parlament, două din Constanţa

ro

23 Aug, 2016 00:00 1222 Marime text
 

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a efectuat un studiu privind evoluţia reprezentării femeii în Parlamentul României de la primele alegeri libere din 1990 şi până în prezent. Studiul a fost realizat de Direcţia de Studii şi Monitorizare a Procesului Electoral. Potrivit unor informaţii care circulă în mediul politic, Guvernul Cioloş va adopta în şedinţa de miercuri calendarul alegerilor parlamentare. Potrivit documentului guvernamental, alegerile se vor desfăşura duminică, 4 decembrie 2016. În acest context, vă prezentăm câteva date relevante rezultate din studiul AEP.
 
Femeile continuă să aibă o reprezentare extrem de slabă în cele două camere ale Parlamentului, cu toate că procentele au crescut considerabil din 1990 până în prezent. De-a lungul celor şase legislaturi din perioada postdecembristă, numărul femeilor care au deţinut un mandat de parlamentar a crescut progresiv, de la 24 în legislatura 1990-1992 (respectiv 4,9%), la 68 în actuala legislatură (respectiv 11,5%). Cel mai scăzut nivel de reprezentare a femeilor în Parlamentul României se regăseşte în perioada 1992 -1996, 3,7%, respectiv 18 femei parlamentar. Un   procent de 10,8%, destul de apropiat de componenţa actualului Parlament, îl regăsim în legislatura 2000-2004, respectiv 40 de femei deputaţi şi 12 femei senatori.
 
La nivelul formaţiunilor politice cu reprezentare parlamentară la ultimele alegeri din 2012, situaţia se prezintă astfel:
  • USL (PSD şi PNL) - 48 de candidaţi femei dintr-un total de 452, respectiv un procent de 10,6%
  • ARD (PDL şi PNŢCD) - 58 de femei dintr-un total de 452 de candidaţi, respectiv un procent de 12,8%
  • PPDD - 56 de femei din 446 de candidaţi, 12,5%
  • UDMR - 84 de candidaţi femei dintr-un total de 452 - 18,6%
  • PRM - 49 de femei din 286 de candidaţi - 17,1%
  • candidaţi independenţi - zero candidaţi
  • PER - 24 de femei, dintr-un total de 177 de candidaţi - 13,5%. 
Numărul total al candidaţilor femei la ultimele alegeri parlamentare a fost de 339, respectiv un procent de 13,8 din numărul total de candidaţi. După încheierea procesului de votare, în structura Parlamentului României, din cele 339 de candidate, doar 68 au obţinut mandate din   totalul de 588, respectiv 11,5%. În cadrul Camerei Deputaţilor, femeile deţin un procent de 13,3 dintre mandate (55 de locuri, faţă de 357 deţinute de bărbaţi), iar în cadrul Senatului, un procent de 7,3 dintre mandate (13 locuri, faţă de 163 de locuri deţinute de bărbaţi).
 
Reprezentarea mandatelor se prezintă astfel:
  • USL - 44 de mandate - 35 la Camera Deputaţilor şi nouă la Senat;
  • ARD - zece mandate - nouă la Camera Deputaţilor şi unul la Senat;
  • PPDD - 12 mandate - zece la Camera Deputaţilor şi două la Senat;
  • UDMR - un mandat - zero la Camera Deputaţilor şi unul la Senat;
  • Asociaţia Liga Albanezilor din România (ALAR) - un mandat - unul la Camera Deputaţilor şi zero la Senat, la care se adaugă cei 18 candidaţi din partea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. 

Spre coada clasamentului şi în UE!

În statele Uniunii Europene, procentul de reprezentare a femeilor în Parlament este cuprins între 8,7% şi 44,7%. Conform  statisticilor  Uniunii  Interparlamentare  (IPU),  în parlamentele naţionale a 187 de ţări femeile reprezintă în medie aproape 20% din totalul parlamentarilor, în timp ce în Europa (ţările OSCE) procentul mediu este de 22%. Potrivit ultimelor date statistice privind ponderea femeilor în parlamentele naţionale din ţările din Europa, procentele sunt următoarele: Suedia - 44,7%, Finlanda - 42,5%, Islanda - 39,7%, Norvergia - 39,6% şi Danemarca - 39,1%, acestea fiind ţările care ocupă primele locuri din clasament.
 
Ultimele cinci naţiuni din punctul de vedere al reprezentării femeilor în Parlament sunt: Rusia - 11,1%, Cipru - 10,7%, Ucraina - 9,4%, Ungaria - 8,8% şi Malta - 8,7%. România se află înaintea Rusiei în acest clasament, cu un procent de 11,5%. România se situează pe locul 77 din 145 de ţări analizate, tinzând spre capătul opus al egalităţii de gen în viaţa politică, conform Raportului Global al Echilibrului de Gen  efectuat în 2015.

Situaţia candidaţilor în circumscripţia electorală Constanţa

La ultimele alegeri parlamentare, în Circumscripţia nr. 14, Constanţa arăta astfel:
  • USL (PSD şi PNL) - două femei candidate la Camera Deputaţilor (CD)/două mandate;
  • ARD (PDL şi PNŢTCD) - două candidate la CD/zero mandate;
  • PPDD - două candidate la CD/zero mandate şi unul la Senat/zero mandate
  • UDMR - o candidată la CD/zero mandate şi trei la Senat/zero mandate
  • PER - două candidate la CD/zero mandate
  • PRM - două candidate la CD/zero mandate.
Parlamentarii de sex feminin ai Constanţei provin din rândurile PSD - Cristina Dumitrache şi Manuela Mitrea.
 
Proiect de lege pentru creşterea procentului de femei în Parlament
 
După evenimentele de la Colectiv, liberalii au spus că vor mai multe femei în Parlament. Astfel, ei au depus la începutul anului un proiect care prevede că 30% dintre candidaţii pentru Camera Deputaţilor şi Senat trebuie să fie femei. Iniţiativa a fost semnată de 154 de aleşi de la toate partidele, însă, cu trei luni înainte de parlamentare, nu a reuşit să treacă nici măcar de comisii.

Ti-a placut articolul?

Comentarii