Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:00 19 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Dumitru Lupu (galerie foto)

ro

24 Jul, 2017 00:00 8941 Marime text

Despre Dumitru Lupu nu se poate scrie la timpul trecut. Nici nu trebuie, câtă vreme ne-a lăsat o atât de bogată moştenire, muzica sa. O operă artistică de mare complexitate, peste 500 de lucrări păstrate în Cardex-ul Radiodifuziunii şi Televiziunii Române, şlagăre fredonate de melomani de toate vârstele, muzică de filme, spectacole dedicate copiilor, în special, emisiuni radio, TV, iniţiator şi fondator - alături de Aurel Manolache şi de alţi câţiva colaboratori - al Festivalului naţional de creaţie şi interpretare „Mamaia copiilor“ şi al manifestărilor „Ştrumfii din Constanţa“.
 
Dar Dumitru Lupu ne-a lăsat în memorie, testamentar, şi zbaterile sale pentru a clădi haine noi oraşului drag. Dumitru Lupu este compozitorul cu cele mai multe lucrări închinate mării. Şi asta putea părea suficient pentru a fi cinstit de către comunitatea locală, de autorităţi, mai ales. Muzica lui - un brand al oraşului.
 
Dumitru Lupu a făcut mult mai mult decât atât pentru oraşul care l-a adoptat de câteva decenii şi căruia i-a descoperit farmecul, istoria, misterul. A scris un întreg spectacol dedicat Constanţei, „Adio, Chiustenge“. Premiat de cea mai mare autoritate profesională din domeniu, Uniunea Muzicologilor şi Compozitorilor din România. Montarea lui ar fi putut constitui un important prilej de promovare a oraşului. Dar, ca în toate celelalte dăţi, a bătut la uşi ferecate. Nici la Teatrul de Operă şi Balet „Oleg Danovski“, deţinătorul exclusiv al resursei artistice şi logistice de specialitate, şi nici la Primăria Constanţa nu a găsit soluţia. De doi ani căuta să convingă despre frumuseţea proiectului său. Purta cu el la orice întâlnire oficială scenariul spectacolului, să explice, să îşi adune susţinători pentru cauza oraşului nostru.
 
Cred, acum, când incredibilul s-a produs, că inima lui a ostenit din cauza prea multor nemulţumiri, frustrări şi piedici care i s-au pus în cale.
 
În anul 2000, în studioul de pe strada Oleg Danovski, în laboratorul său de creaţie, compozitorul Dumitru Lupu ne spunea, printre altele: „Am foarte multe proiecte, printre care şi un poem dedicat oraşului Constanţa, pe care, în viziunea mea, ar trebui să-l interpreteze ansamblul Filarmonicii «Marea Neagr㻓.
 
Din păcate, peste puţin timp nu au mai fost nici Filarmonica, nici Teatrul „Fantasio“. „În 2004, venind din concediu, am aflat cu stupoare că suntem desfiinţaţi ca instituţie. Lovitura a fost extrem de dură, dar foarte bine pregătită. Era o instituţie care se desfiinţase. Cui să te plângi? Să aduci muzicieni de la Bucureşti ca să facă selecţia, să spună că nu ne trebuie orchestră mare, doar câţiva cântăreţi... Am devenit şomer, apoi pe Ileana Şipoteanu, soţia mea, au reangajat-o şi eu am trăit din salariul ei o vreme. În decembrie 2004 am dat concurs la «Ovidius»“. Umilinţe care au săpat, au ros sufletul mare, generos al omului ca un copil, care ştia să se bucure şi să sufere, să aline şi să spere.
 
Prea puţini îi cunosc biografia acestui creator care va rămâne în galeria compozitorilor români de certă şi perenă valoare. A absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Instrumente şi canto, secţia Canto-operă, fiind unul dintre baritonii de certă carieră solistică. Dar a preferat alt gen muzical. A făcut din mare drag meseria de muzician. „Cântecele mele“, ne spunea, „au exprimat starea mea interioară. Tot ce-am făcut la comandă nu a avut marele succes scontat, dar ce-am făcut din inimă - toate scenariile posibile, de iubire, de despărţire, cum ar fi dacă... transpuse în piese muzicale mici au devenit şlagăre. La vârsta pe care o am, cred că este exagerat să consideri că cel care face muzică uşoară este muzician. Marii muzicieni sunt cei care au idei ample, care cunosc forme muzicale până la capăt. I-aş compara cu marii înotători care se duc printre stânci, departe, în larg, şi apoi ştiu să se întoarcă acasă. Eu sunt un compozitor care are inspiraţie“.
 
Dumitru Lupu a fost şi un apreciat şi preţuit profesor universitar, autorul unor importante lucrări şi cursuri de specialitate. A cultivat o relaţie plină de respect cu studenţii săi, cărora le-a dat din pofta lui de a răspândi frumosul, cinstea, modestia, adevărul.
 
A fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, membru al DACIN-SARA -  Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual, membru în comitetul director al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România.

A fost un minunat prieten, devotat familiei, un om de o mare frumuseţe sufletească.

Citește și



Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari