Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
13:03 24 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Reţele corupte din Justiţie, „dezmembrate“ Vindeau sentinţe pe bani - „contestaţia este admisibilă, dar «cost㻓

ro

17 Sep, 2016 00:00 2157 Marime text
Un fost judecător al Curţii de Apel Bucureşti a fost deferit Justiţiei, în noiembrie 2013, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Magistratul a fost acuzat de DNA de luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, instigare la spălare a banilor, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Dosarul a fost trimis spre soluţionare Curţii de Apel Constanţa. Judecătoarea a fost condamnată definitiv la pedeapsa de şapte ani de închisoare.
 
Conform documentelor magistraţilor puse la dispoziţie de avocatura.com (http://www.avocatura.com/), magistratul C. V. ar fi primit prin intermediul unei femei condamnate, D. A., suma de aproximativ 630.000 de euro, „în condiţiile în care, la rândul său, aceasta a pretins, în perioada septembrie 2011 - februarie 2012, suma de 2.500.000 de euro, diminuată ulterior, succesiv, la 2.000.000 de euro şi, respectiv, la 1.500.000 de euro, din care a primit 1.200.000 de euro“. Judecătoarea era la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală şi ar fi primit acea sumă pentru a pronunţa, împreună cu ceilalţi doi membri ai completului de judecată învestit să soluţioneze un dosar, o soluţie de admitere a contestaţiei în anulare formulate de inculpat.
 
Potrivit aceloraşi documente, în cursul lunii iulie 2013, judecătoarea C. V. „a acceptat promisiunea condamnatei D. A. privitoare la darea sumei de 50.000 de euro, a ajutat-o pe condamnata D. A. să primească suma de 100.000 de euro de la investigatorul sub acoperire T. R., iar, ulterior, în ziua de 08.08.2013, a primit acel folos prin intermediul fiului său, inculpatul C. F., lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, pentru a pronunţa o hotărâre favorabilă O. G. L. în dosarul aflat în recurs“.
 
Judecătoarea C. V., după ce ar fi primit suma de 630.000 de euro, i-ar fi cumpărat surorii sale un apartament în Bucureşti, „cunoscând că banii proveneau din săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi în scopul disimulării originii ilicite a respectivelor bunuri“.

Înscrisuri falsificate, daună Curţii de Apel 

Tot în documentele magistraţilor se mai arată că, timp de aproximativ cinci ani, magistratul C. V. ar fi indus în eroare, „cu ajutorul inculpatei C. M. şi martorei D. G., pe funcţionarii din cadrul Departamentului Economic al aceleiaşi instanţe, prin folosirea lunară (cu excepţia lunii iunie 2010) a 65 de înscrisuri falsificate privitoare la deţinerea calităţii de chiriaş în temeiul a două contracte de închiriere încheiate succesiv cu aceleaşi două complice, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru inculpata C. M. a unui folos material injust prin compensarea ilegală a chiriei, fapta având ca urmare cauzarea unei pagube reprezentând suma totală de 140.064 de lei în dauna Curţii de Apel Bucureşti“.
 
„În perioada ianuarie 2008 - iunie 2013, inculpata C. V. a falsificat, în coautorat cu martora D. G. şi inculpata C. M., 15 înscrisuri intitulate «declaraţie» şi, respectiv, 50 de înscrisuri intitulate «chitanţă de plată a contravalorii chiriei», prin atestarea denaturată a calităţi de chiriaşa inculpatei, înscrisurile falsificate fiind folosite, ulterior, de către aceasta la Curtea de Apel Bucureşti pentru compensarea ilegală a chiriei“, conform documentelor magistraţilor.
 
În perioada aprilie 2009 - iunie 2013, „inculpata C. M. a ajutat-o pe inculpata C. V., având funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, să inducă în eroare funcţionarii din cadrul Departamentului Economic al aceleiaşi instanţe, prin folosirea lunară (cu excepţia lunii iunie 2010) a 50 de înscrisuri falsificate privitoare la deţinerea calităţii de chiriaş în temeiul unui contract de închiriere încheiat în scopul obţinerii pentru aceasta şi pentru sine a unui folos material injust prin compensarea ilegală a chiriei, fapta având ca urmare cauzarea unei pagube reprezentând suma totală de 119.584 de lei în dauna Curţii de Apel Bucureşti“.

Alţi inculpaţi în dosar, alte zeci de mii de euro 

Cu toate că ar fi ştiut despre presupusa activitate infracţională a judecătoarei, „inculpatul C. F. a ajutat-o pe inculpată în desfăşurarea ulterioară a activităţii infracţionale, sens în care, în ziua de 08.08.2013, a primit respectivul folos (50.000 de euro) de la condamnată în scopul anterior menţionat, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante“.
 
În cursul lunii aprilie 2012, „acţionând în coautorat cu condamnata D. A., inculpatul B. L. a pretins suma de 350.000 de euro de la condamnatul S. M., lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a Penală, care intrau în compunerea completului învestit să soluţioneze dosarul nr. xxxxx/300/2010/a4, având ca obiect recursul declarat de condamnatul S. D. împotriva încheierii de menţinere a măsurii arestării preventive, în scopul pronunţării unei hotărâri de punere în libertate a acestuia, iar, ulterior, a primit, în scopul anterior menţionat, suma de 1.900.052 de lei (reprezentând, la acea dată, echivalentul a aproximativ 420.000 de euro, ce includea cei 350.000 de euro pretinşi pentru coruperea judecătorilor şi TVA aferentă), în temeiul unui contract fictiv de asistenţă juridică“.
 
În cursul aceleiaşi luni din acelaşi an, pe fondul pretinderii, împreună cu condamnata D. A., „a sumei de 350.000 de euro, ca obiect al infracţiunii de trafic de influenţă, a falsificat, cu ajutorul aceleiaşi condamnate şi cu participaţia penală a condamnaţilor S. M. şi P. C. I., inculpatul B. L. a semnat contractul de asistenţă juridică prin care s-a atestat, în mod necorespunzător adevărului, împrejurarea că suma de 1.900.052 de lei (reprezentând, la acea dată, echivalentul a aproximativ 420.000 de euro), ce includea, în realitate, suma de 350.000 de euro pretinsă pentru coruperea judecătorilor şi TVA aferentă, ar fi constituit un onorariu de avocat, fapta fiind săvârşită, atât în scopul comiterii infracţiunii de trafic de influenţă, cât şi în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune“.

Semne pentru a-i întări încrederea celui de la care ar fi primit banii 

Se pare că magistratul Curţii de Apel Bucureşti şi condamnata D. A., avocat (o perioadă în Baroul Bucureşti, după care, urmare a unei condamnări, în baroul Constituţional), se cunoşteau de mai mult timp, ambele fiind din localitatea Târgovişte, în acea vreme cea dintâi - judecător la Judecătorie, iar ultima - poliţist la Poliţia Judeţeană, având întâlniri sporadice.
 
După ce S. D. a fost condamnat la pedeapsa de şapte ani de închisoare, au început demersurile pentru a scăpa de executarea pedepsei. Condamnatul a formulat o contestaţie în anulare, promiţând suma de 500.000 de euro „condamnatei D. A., pe care o cunoscuse cu ocazia altor dosare, pentru obţinerea unei soluţii favorabile, însă, la termenul din 11.11.2011, contestatorul şi-a manifestat dorinţa expresă şi neechivocă de a-şi retrage contestaţia (pe de o parte, pentru că fusese repartizată unui complet din care făcea parte unul dintre judecătorii care pronunţaseră condamnarea, iar pe de altă parte, se respinsese contestaţia formulată de un alt condamnat în aceeaşi cauză). Întrucât nu s-a obţinut anularea pedepsei, condamnata D. A. i-a restituit integral banii pretinşi“.
 
La începutul anului 2012, „condamnata D. A. a contactat-o pe inculpata C. V., pe care a «consultat-o» cu privire la posibilitatea anulării hotărârii de condamnare în dosarul penal privind fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor prin exercitarea unei căi extraordinare de atac. În continuare, comunicându-i că, pe fondul unei jurisprudenţe neunitare, contestaţia în anulare este admisibilă, dar «costă» şi «cu condiţia acordului şi celorlalţi membri ai completului», D. A. a convenit cu inculpata C. anumite «semne» pentru a-i întări încrederea contestatorului S. D., fie în locuri publice (restaurantul «Horoscop»), fie în sala de judecată: «parole» (întrebări care urmau să fie adresate inculpatului de către judecător), un anumit tip de coafură (coadă împletită pe partea stângă a capului) sau posesia unor anumite obiecte de către membrii completului (pixuri de aceeaşi culoare), «semne» comunicate din timp mituitorilor cu data la care urmau a fi făcute, anterior şedinţei de judecată, până la darea mitei (întâlnire la restaurantul «Horoscop»), altele în timpul judecăţii după încasarea banilor (întrebări care urmau să fie adresate inculpatului de către judecător, tip de coafură, pixuri de aceeaşi culoare)“.

Câţi bani au fost, de fapt?

La începutul lunii februarie 2012, în prezenţa denunţătoarei, „condamnata D. A. a primit de la fratele contestatorului, condamnatul S. M., la biroul situat lângă Palatul de Justiţie din Bucureşti, aproximativ 700.000 de euro - obţinuţi cu ajutorul condamnatei P. C. I. I-a numărat, le-a dat martorilor R. I. A. - 60.000 de euro şi B. B. M. - 20.000 de euro (ca răsplată a contribuţiei lor la desfăşurarea activităţii infracţionale)“.
 
Ulterior, „prin decizia penală pronunţată în dosar, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II a Penală, completul compus din judecătorii C. V., P. D. şi B. L. a admis contestaţia formulată de S. D., a desfiinţat, în parte, decizia penală pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I-a Penală, precum şi sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, dar şi decizia penală pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi a încetat procesul penal pornit împotriva contestatorului, anulând, totodată, mandatul de executare a pedepsei de şapte ani de închisoare emis faţă de acesta“.
 
Cu toate că acuzarea a susţinut că „obiectul mitei a fost în sumă de xxxxx euro“, probele administrate conduc la concluzia că „inculpata a primit suma de 120.000 de euro“. Astfel, „condamnatul S. D. a declarat că i s-au cerut 1.200.000 de euro, din care 650.000 de euro pentru magistrat, dar a dat numai 700.000 de euro, diferenţa fiind în «bani electorali» (adică bancnote care pe o faţă era tipărită valoarea, iar pe cealaltă, portretul său cu ocazia candidaturii la primăria C.“
 
Apoi, „martorii R. I.-A., B. B. M. au precizat că au primit suma de 80.000 de euro (din 09.04.2014)“. „Cum 500.000 de euro au rămas la condamnata D. A. (400.000 de euro fiind restituiţi de către aceasta cu ocazia cercetărilor, 100.000 de euro arătând că i-a folosit în alte scopuri), 80.000 de euro i-au primit ceilalţi doi martori R. I.-A., B. B. M., diferenţa de 120.000 de euro a fost predată inculpatei“, se mai arată în documentele magistraţilor.

Ti-a placut articolul?

Comentarii