Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:05 18 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Călători străini prin Dobrogea (XLII) - Jean Baptiste Tavernier (Franţa)

ro

21 Oct, 2016 00:00 2029 Marime text
Jean Baptiste Tavernier (1605 - 1689) s-a născut la Paris, într-o familie de gravori. Începând cu 1627, el a participat la diverse războaie ale epocii şi a întreprins multe călătorii, în cursul cărora a vizitat numeroase ţări din Europa şi Asia. Întors acasă, a fost înnobilat de Ludovic XIV pentru serviciile aduse comerţului francez.
 
Apoi, a publicat la Paris, în 1676-1677, Les six voyages de J. B. Tavernier, qu`il a faits en Turquie, en Perse et aux Indes pendant l`espace de quarante ans et par toutes les routes que l`on peut tenir. Institutul „N. Iorga” a folosit această primă ediţie pentru traducerea în română din seria Călători străini despre Ţările Române.
 
În aceste memorii de călătorie, Tavernier a descris drumuri comerciale către Persia (Iran) prin Marea Neagră, două din aceste itinerare incluzând localităţi din Dobrogea. Precizând că francezul nu a trecut prin această regiune, istoricii de la „N. Iorga” considerau că itinerarele sale par mai mult ca fiind plănuite pe hartă decât rezultatul unui trafic comercial real.
 
Primul din aceste itinerare are titlul „Oraşe principale ale Mării Negre în partea Europei” şi indică distanţele dintre oraşe: de la Varna la Balchiké / Balcic - 200 de mile; de la Balcic la Bangali / Mangalia - 36 de mile; de la Mangalia la Constanţa - 70 de mile; de la Constanţa la Queli / Chilia - 25 de mile. Tavernier notează că la Chilia se varsă în Marea Neagră „cel mai mare braţ al Dunării” şi că aici se pescuiau „cei mai mulţi nisetri, din ale căror ouă se pregătesc icrele tescuite sau butarga”.
 
Balcicul fusese tranzitat şi de cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.D).
 
Mangalia mai fusese vizitată de: cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII) şi cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.D; 1656/XXXVIII.6.B).
 
Prin Constanţa trecuseră în secolele XIV-XVII următorii călători: anonimul grec din secolul XIV (Călători II), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII) şi cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.F).
 
Pescuitul în Dunăre al peştilor din familia sturionilor mai fusese semnalat şi de: nobilul sol polonez (1569/VIII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), baronul francez F. de Pavie (1585/XV), diplomatul german C. Hiltebrandt (1657/XXXV), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVIII) şi cărturarul otoman Evlia Celebi (1651/XXXVIII.5.B).
 
Al doilea itinerar are titlul „Drumul de la Varşovia la Ispahan prin Marea Neagră...” şi drumul dobrogean începe cu trecerea Dunării la Galaţi spre Megin Măcin. Aici, mărfurile nu erau controlate, dar se plătea o taxă de 3,5%. Măcinul fusese tranzitat în secolul XVII, uneori ca punct vamal, de: clericul armean S. Lehaţi (1608/Călători XXII), probabil soldatul german J. Wilden (1611/XXIII), agentul comercial italian T. Alberti (1612 şi 1613/XXIV), călugărul rus V. Gagara (1637/XXVII), nobilul sol polonez W. Miaskowski (1640/XXVIII), probabil soldatul german N. Schmidt (1651/XXXIII), englezul R. Bargrave (1652/XXXIV), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII) şi nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX).
 
De la Măcin se ajungea după opt zile la Mangalia, unde taxa nu era „decît doi piaştri (monedă turcească de argint) balotul de marfă”. Mangalia era unul din cele patru porturi de pe litoralul vestic al Mării Negre şi era „cel mai bun din toate”, celelalte fiind KavarnaBalcic şi Varna.
 
Prin Kavarna trecuseră: anonimul grec din secolul XIV (II), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1656/XXXVIII.6.A).
 
Balcic şi Kavarna au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.

Surse foto:

www.worldwideromania.com
agrointel.ro
upload.wikimedia.org
1.bp.blogspot.com
images.delcampe.com
cdn.images.guides.data.mobilytrip.com
4.bp.blogspot.com

Documentare

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. VII, Bucureşti, 1980.
www.magazinistoric.ro
images5.okr.ro
upload.wikimedia.org
www.internetstones.com
 
 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii