Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
18:54 24 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (LXXXVII) - Gugomos (Grecia/Austria) (galerie foto)

ro

17 Mar, 2017 00:00 485 Marime text
Despre (Gottlieb Franz?) Gugomos (? - p. 1809) se ştie doar că a fost ofiţer de carieră în armata austriacă, numele indicând o origine grecească în opinia istoricilor de la „N. Iorga“. 

În timpul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791, în calitate de căpitan de stat-major sub comanda feldmareşalului Coburg, i s-a încredinţat o misiune în cadrul tratativelor de pace din anii 1789-1790. El a fost trimis cu un ultimatum la cartierul general de la Șumla (NE Bulgariei otomane) al marelui vizir Çelebizade Şerif Hasan paşa. Deoarece acesta din urmă transmisese nota sultanului Selim III, Coburg nu a mai aşteptat răspunsul şi a reînceput operaţiunile militare. În aceste condiţii, ofiţerul austriac a trebuit să se întoarcă în Ţara Românească, trecând prin Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa la Silistra.

Gugomos a redactat în limba germană un memoriu despre misiunea sa, publicat în 1812 la Landeshut (azi, în Polonia). Această ediţie a fost folosită de Institutul „N. Iorga” pentru traducerea românească din seria „Călători străini despre Ţările Române“. Gugomos intenţionase să treacă Dunărea pe la Giurgiu, dar deoarece armata austriacă începuse asaltul acestei cetăţi otomane, a schimbat direcţia spre Silistra. El a plecat din Șumla la 2 iunie, însoţit de colonelul rus Ivan Barozzibaronul von Wallenburg, interpretul austriac, şi doi cadeţi austrieci, escortaţi de sipahi (călăreţ otoman deţinător de feudă). 

Silistra era „un oraş foarte vechi”, apărat de şanţuri, ziduri şi turnuri. Localitatea fusese afectată „foarte mult” de conflictele militare „din cele mai vechi timpuri”, deoarece, alături de Brăila, fusese un nod de comunicaţii strategic. Cu toate că şi turcii, şi ruşii construiseră aici multe fortificaţii, cetatea nu putea rezista mult timp unui asediu din cauza „unei înălţimi aşezate chiar în faţa ei, care o domină”.
Gugomos a observat că în faţa oraşului din Dunăre se desprindea „braţul lateral al Bălţii”, identificat de cercetătorii de la „N. Iorga” cu braţul Borcea. Ofiţerul austriac a apreciat că distanţa fluvială de la Silistra la Marea Neagră era de „36 de mile germane” (1 m. g. = cca 10 km) şi a notat că Dunărea se vărsa în mare prin „8 sau 9 braţe”.
 
Opinia că numărul braţelor Deltei Dunării era mai mare decât cele trei de azi este des întâlnită în izvoarele istorice antice şi medievale: căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX) şi diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV).
În condiţiile reluării ostilităţilor la Giurgiu, despărţirea de escorta turcească nu a fost prea amicală, fiind acompaniată chiar şi de focuri de armă. Întrucât Dunărea era lată în acest sector, traversarea s-a făcut cu o corabie şi a durat trei sferturi de oră.
 
Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445/Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII) şi negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV).
 
Predecesori greci ai lui Gugomos care au străbătut Dobrogea în secolele XIV-XVIII: autorul anonim al itinerarului din secolul XIV (Călători II), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), negustorul V. Vatatzes (1709/LI) şi cărturarul M. Katsaitis (1742/LIX).
 
Alţi călători în serviciul Austriei care au străbătut Dobrogea în secolele XVII-XVIII: diplomatul de origine ragusană A. Radibrat (Dubrovnik/1603/XXI), agentul comercial de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), căpitanul K. von Titelsberg (1783/LXXVIII) şi diplomatul W. von Brognard (1786/LXXXV).

Surse foto: 

en.wikipedia.org
http://2.bp.blogspot.com
4.bp.blogspot.com 

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, volumul X / partea II, Bucureşti, 2001.
www.magazinistoric.ro
www.anticariat-unu.ro
clasapalatina.files.wordpress.com
ecimages.kobobooks.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii