Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:52 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea - Iona Travelski (Rusia) (XXXII)

ro

03 Aug, 2016 00:00 1218 Marime text
 

Ierodiaconul Iona Travelski (? - după 1651) a fost trimis în 1649 de ţarul Alexei I Romanov să-l însoţească pe patriarhul Paisie de Ierusalim în călătoria sa de întoarcere în Țara Sfântă. A stat doi ani în Țara Românească, la mănăstirea Târgovişte, de unde a plecat fără patriarh, în 1651, spre Ierusalim.
 
În cursul călătoriei, Travelski a trecut şi prin Dobrogea otomană. Manuscrisul în limba rusă în care şi-a relatat călătoria a fost publicat prima data la St. Petersburg, în 1849, de Ivan Saharov, în seria „Povestirile poporului rus”. În România, jurnalul a fost studiat în 1928 de N. Iorga în renumita sa lucrare „Istoria românilor prin călători“.
 
Travelski a plecat din Târgovişte la 25 martie 1651, însoţit de un călugăr din suita patriarhului Paisie, şi a trecut Dunărea în dreptul cetăţii turceşti Silistra. Oraşul era reşedinţa paşalâcului cu acelaşi nume, care includea Dobrogea şi avea misiunea de a supraveghea Țările Române vasale.


 
Prin Silistra mai trecuseră înaintea sa următorii călători străini: cavalerul burgund W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), spaniolul D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), polonezul J. Krasinski (1636/XXV), armeanul Romaskiewicz (1639/XXVI), polonezul W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX) şi călugărul minorit P. Baksic (1640/XXX).
 
Acolo au plătit vama pentru vistieria sultanului, care era de doi taleri de persoană şi a zecea parte din valoarea mărfii. În ceea ce priveşte populaţia oraşului, Travelski menţiona că acolo trăiesc „creştini, bulgari“.
 
Cei doi călători au poposit 12 zile într-un metoh din Silistra al patriarhiei Ierusalimului, locuit de călugări bătrâni care colectau donaţii pentru Sfântul Mormânt. Apoi au parcurs, pe jos, în şase zile, distanţa până la Varna, azi, port bulgar la Marea Neagră.
 
Silistra a făcut parte din regiunea Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Surse foto:
http://historymaps.ro

 
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. V, Ed. Știinţifică, Bucureşti, 1973.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii