Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
00:33 22 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (CXXI) - August Grisebach (Germania) (galerie foto)

ro

26 Jun, 2017 00:00 1569 Marime text
În 1839, botanistul german August Grisebach (1814, Hanovra - 1879, Gottingen) era profesor la universitatea din Gottingen şi membru al unor societăţi ştiinţifice de profil. În acel an, el a decis să efectueze o expediţie ştiinţifică în premieră în munţii Albaniei, ţară aflată sub dominaţie otomană. Pentru a obţine paşaportul şi un ghid-translator de la autorităţile otomane, germanul a plecat din Viena pe Dunăre şi Marea Neagră spre Constantinopol/Istanbul. Cu această ocazie, Grisebach a tranzitat şi Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa la Silistra, în timp ce Delta Dunării fusese anexată de Rusia ţaristă în urma victoriei împotriva Imperiului Otoman în războiul din 1828-1829.
 
Botanistul şi-a relatat călătoria într-o carte publicată în 1841, la Gottingen, cu titlul „Reise durch Rumelien und nach Brussa im Jahre 1839“. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie pentru traducerea românească din nouă serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea“.
 
Pe Dunăre, vasul vienez „Galathea“ a trecut în aprilie pe la Cernavodă, iar la Brăila, Grisebach s-a transbordat pe vasul de cursă „Ferdinand“, care a trecut pe la Tulcea şi apoi prin braţul Sulina în Marea Neagră. La Cernavodă începuse construcţia şoselei spre Kostendsche/Constanţa, în paralel cu care se planifica construcţia unui canal.
 
Prin Cernavodă au mai trecut în secolele XVII-XVIII şi alţi călători străini: cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVI.F), diplomatul maghiar transilvănean curut M. Kelemen (1738/LVIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), negustorul german J. Lebprecht (1786/LXXXIV) şi lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1829-1830/CVIII).
 
Aşteptând la Brăila sosirea lui „Ferdinand“, întârziat de „o puternică furtună“ din Marea Neagră, botanistul a făcut o excursie într-una dintre „insulele bulgăreşti“ situate „vizavi“. Pe această insulă „mlăştinoasă“, asemănătoare cu cea pe care o va vizita la Galaţi, trăiau „nenumărate“ raţegâşte şi berze, în fundalul dobrogean ridicându-se un lanţ de munţi „albaştri“ (probabil Munţii Măcinului) deasupra câmpiei „nesfârşite“. Iar satul bulgar vizitat era „murdar dincolo de orice închipuire“. Germanul a fost impresionat de „naţiile amestecate“ din regiune: bulgarul era îmbrăcat „sărăcăcios“ şi avea o înfăţişare „umilă“ şi o purtare „servilă şi prietenoasă“; turcul avea haine „largi“ şi era „reţinut şi ostil, nemişcat într-o atitudine preţioasă“, reprezentând „idealul frumuseţii masculine“ uşor perceptibile din cauza „lipsei desăvârşite“ a caracterului; în sfârşit, franconii (germani din regiunea Frankonia) „atât de binevoitori“ i-au amintit călătorului de „superioritatea celor de acasă“.
 
La 15 aprilie, „Ferdinand“ a ajuns la Tulcea, unde „începe Delta Dunării“ şi unde a fost întâmpinat de o canonieră rusească, în timp ce posturi de pază erau vizibile pe ţărmuri.
 
Prin Tulcea mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVI - XIX: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), stareţul rus Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), baronul franco-maghiar F. de Tott (1769/LXVIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), contele francez A. de Langeron (1790-1791/LXXXVIII), generalul rus M. Kutuzov (1791/LXXXIX), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), generalul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CIX), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), scriitoarea englezoaică J. Pardoe (1836/CXIV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI) şi ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX).
 
Intrarea pe braţul Sulina era „foarte îngustă“, iar un vas recent scufundat bloca jumătate din această intrare. Vasul de cursă a întâlnit „foarte multe“ nave greceştiruseşti şi genoveze, care, din lipsa vântului, erau trase de pe maluri de oameni „uzi leoarcă de sudoare“.
 
În peisajul Deltei, botanistului i-au atras atenţia insula de lângă Tulcea, pădurea de stejar şi păsări de apă „fără număr“ anunţând apropierea mării, între care pescăruşii şi pelicanii cu penaj „multicolor“. La sud erau vizibili munţii Babadagului, în turcă, Peschdagh, adică „Cei 5 munţi“, ale căror „forme extraordinare“ reprezentau repere pentru navele maritime.
 
La vărsarea Dunării în Marea Neagră, ruşii construiseră o redută, cu care „Ferdinand“ a schimbat cinci focuri de armă în semn de salut. Cerul „limpede“ şi vântul „potrivit“ de pe mare i-au permis vasului să facă „cea mai scurtă“ călătorie spre capitala otomană de până atunci.

Predecesori germani ai lui Grisebach care au străbătut Dobrogea în secolele XV-XIX: cruciatul prizonier J. Schiltberger (1425-1427/III), soldatul Habsburgilor austrieci prizonier J. Wilden (1611/XXIII), soldatul Habsburgilor austrieci prizonier N. Schmidt (1651/XXXIII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), agentul comercial al unei firme austriece N. Kleemann (1768/LXIX), medicul din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), negustorul Jenne-Lebrprecht (1786/LXXXIV), diplomatul rus J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial M. Gruneweg (1582-1586/XCIV/s), caretaşul E. Döbel (1831/CXI) şi medicul F. Chrismar (1833/CXII).
 
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralologul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea engleză J. Pardoe (1836/CXIV), preotul englez C. Elliot (1835/CXV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX) şi literatul francez A. Labatut (1837/CXX).

Surse foto: 

istoriiregasite.files.wordpress.com
www.romaniapozitiva.ro
www.primaria-cernavoda.ro
www.romanianmuseum.com
www.romanianmuseum.com
www.info-delta.ro
www.info-delta.ro
image.slidesharecdn.com
www.mecanturist.ro

Documentare

Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Daniela Buşă, „Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea“, serie nouă, volumul III, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.
www.ziuaconstanta.ro
www.acad.ro
www.librariaeminescu.ro
en.wikipedia.org
archive.org
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii