Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
22:35 17 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călători străini prin Dobrogea (CXIV) - Julia Pardoe (Marea Britanie/Anglia) - galerie foto

ro

09 Jun, 2017 00:00 670 Marime text
Scriitoarea engleză Julia Pardoe (1806-1862) a fost a doua fiică a maiorului Thomas Pardoe. Ea a debutat la 13 ani cu un volum de poezii, iar în 1829 a publicat un roman de succes. În 1833, Julia Pardoe a publicat un volum despre călătoria în Portugalia efectuată anterior.

În 1836, scriitoarea şi tatăl său s-au întors acasă de la Constantinopol/Istanbul, călătorind pe Marea Neagră şi Dunăre. Ea a publicat în 1837, la Londra, impresiile referitoare la această călătorie, cu titlul „The City of the Sultan and Domestic Manners of the Turks“. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea“.
 
Corabia „Ferdinand“ a englezoaicei a pătruns pe Dunăre pe braţuGhiurcev, nume pe care istoricii de la „N. Iorga“ l-au tradus Giurgiu. Ea a caracterizat priveliştea acestei guri ca fiind „dezolantă“, având maluri „joase, mlăştinoase şi fără copaci“. În continuare, Dunărea era infestată de nori de ţânţari de „dimensiuni imense“, a căror înţepătură era „foarte urâtă“.
Apoi, scriitoarea menţionează o escală de o oră la Tultzin/Tulcea.
 
Prin Tulcea mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVI - XVIII: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), stareţul rus Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), baronul franco-maghiar F. de Tott (1769/LXVIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), contele francez A. de Langeron (1790-1791/LXXXVIII), generalul rus M. Kutuzov (1791/LXXXIX), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), generalul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CIX) şi medicul german F. Chrismar (1833/CXII).
 
Din cauza carantinei, călătorilor de pe corăbiile care veneau din Imperiul Otoman nu li se permitea să debarce pe malul moldovenesc. Ca urmare, până la sosirea la Galaţi a vasului fluvial cu aburi „Pannonia“, pasagerii au făcut o excursie cu barca lui „Ferdinand“. În cursul acestei excursii fluviale, călătorii au coborât într-un cătun nenominalizat de pe malul dobrogean, unde s-au aprovizionat cu pepeni, au cules scoici, au capturat o broască ţestoasă şi au cinat în peisajul de „flori sălbatice“. Creşterea numărului de pasageri la Hârşova a avut ca efect reducerea gradului de confort al călătorilor.
 
Oraşul, aşezat într-o „strâmtoare“ marcată de două stânci, era încă „în ruine“, ca urmare a asediului de 50 de zile din timpul Războiului Ruso-Turc din 1828-1829. Din fortăreaţa turcească mai rămăseseră „câteva ziduri dărâmate“ şi erau vizibile „nenumărate“ ghiulele neexplodate de-a lungul coastei, pe care turcii nu aveau curajul să le detoneze. Deşi „Pannonia“ efectua a 20-a sa călătorie, la toate escalele sale reuşea încă să atragă „mulţimi“ de ţărani, care îl priveau „cu mirare şi admiraţie“.
 
Prin Hârşova trecuseră în secolele XVI-XIX şi alţi călători străini: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), nobilul sol polonez F. Orlik (1722/LV), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), M. Gruneweg (1584/XCIV.3; 1586/XCIV.4), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele de Langeron (1809/CI), locotenentul rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1829-1830/CVIII), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX) şi geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII).
 
După Hârşova, peisajul de pe „partea bulgară“ a început „să se îmbunătăţească“ cu grupuri de copaci marcaţi de culoarea toamnei şi forme de relief „mai înalte“.
 
Predecesorii britanici ai Juliei Pardoe din secolele XVI-XIX au fost englezi, cu excepţia scoţianului J.B. of Antermony: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV), consulul W. Eton (1777/LXXIII), lady Craven (1786/LXXXIII), ofiţerul de marină W. Smith (1792/XC), cărturarul W. Hunter (1792/XCI), mineralogul E. Clarke (1800/XCVIII), lordul Bentinck (1801/XCIX) şi chirurgul W. Wittman (1802/C).
 
Predecesoarea feminină a Juliei Pardoe a fost tot o englezoaică: lady Craven (1786/LXXXIII).
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralogul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII) şi geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII).
  
Surse foto
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2
http://zarnesti.net/
http://www.romaniapozitiva.ro/
https://destepti.ro/
https://ro.wikipedia.org
http://www.info-delta.ro/
 
Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Daniela Buşă, „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea“, serie nouă, volumul III, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.
http://www.acad.ro/
http://www.librariaeminescu.ro
https://en.wikipedia.org/
https://archive.org/

Ti-a placut articolul?

Comentarii