Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:40 19 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Excelenţa Sa Paul Brummell, ambasadorul Regatului Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România „Prezenţa mea la Constanţa nu este întâmplătoare“ (video)

ro

20 Nov, 2017 00:00 4818 Marime text

La Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a fost vernisată expoziţia „Calea ferată engleză“, realizată de arhitecţii George Radu Stănculescu şi Radu Cornescu. Zeci de panouri pe care s-au aflat hărţi, fotografii, facsimile, un fond documentar generos şi expresiv probau convingător starea oraşului la momentul construirii căii ferate, personalităţile vremii, prezenţa englezilor în Dobrogea.
 
După cum se ştie, guvernul lui Abdul Medgid, sultan în intervalul 1839-1861, a semnat cu John Trevor Barkley - ca reprezentant al grupului Thomas Wilson, Cunard, Price, Paget, Lewis şi Ne-wall din Londra - o convenţie pentru construcţia primei căi ferate dintre Dunăre şi Marea Neagră. O comisie engleză compusă din inginerii Sriddell, Gordon, John Trevor Barkley şi colonelul Briddulph a vizitat toate ţările dunărene şi a elaborat proiectata cale ferată Kustendje - Cernavodă ca extrem de necesară pentru stimularea comerţului britanic în Marea Neagră, ca cea mai scurtă legătură dintre Europa Centrală şi Asia. Lucrarea a demarat la 1 septembrie 1857, sub comanda fraţilor John Trevor, George, Henry şi Robert Barkley, alături de inginerii Charles Liddell şi Lewis Gordon (ultimii doi autori ai proiectului „Report on the proposed Railway between the free port of Kustenge, London, 1856“), în Consorţiul „Danube & Black Sea Raiway & Kustenge Harbour Company“.
 
Prezent la vernisajul a cărui gazdă a fost istoricul dr. Lavinia Dumitraşcu, Excelenţa Sa Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, ne-a acordat în exclusivitate un interviu.
 
Excelenţa Voastră, prefaţând prima întrebare a interviului nostru, putem spune, iată, că români şi englezi au scris împreună parte din începuturile istoriei Constanţei moderne. Nu greşim dacă afirmăm că primele elemente civilizatoare ale oraşului le-au adus englezii odată cu punerea în funcţiune a căii ferate Constanţa - Cernavodă. Primele construcţii solide din piatră, primii sanitari, prima farmacie, primul hotel... Şi lista poate continua. În 1878 la Constanţa fiinţa deja un consulat englez. În urmă cu 139 de ani se înlocuia o societate feudal-otomană cu una de tip occidental. Drumul de fier desfereca porţile spre lumea largă. Prezenţa d-voastră aici, astăzi, într-un moment aniversar, capătă o semnificaţie aparte. Vorbiţi-ne despre aceasta!
 
Avem un proiect cu România şi dorim să investigăm şi să aprofundăm istoric care au fost legăturile dintre ţările noastre. Prezenţa mea la Constanţa nu este întâmplătoare, am venit cu puţin timp înainte de aniversarea Dobrogei, la 139 de ani de la revenirea ei la ţară. Este momentul să ne reamintim despre implicarea Marii Britanii în înfiinţarea Comisiunii Europene a Dunării (CED), care s-a născut la Galaţi şi a funcţionat la Sulina la sfârşitului secolului al XIX-lea. Ţara mea a ajutat mult la dezvoltarea navigabilităţii Dunării în secolul al XIX-lea. Primul comisar al CED, John Stokes, a fost una dintre figurile care au lucrat foarte mult aici pentru a crea o organizaţie reală ce a lăsat în urmă ceva. L-a adus aici pe inginerul Ch. Hartley, un britanic care a lucrat în Dobrogea circa 50 de ani. Îi mai evocăm pe Henry C. Barkley, Thomas Forester şi mulţi alţii.
 
Care sunt obiectivele vizitei dv. din aceste zile?

Să cunoaştem mai bine legăturile dintre noi, să stabilim noi contacte pe plan regional. La Medgidia se va desfăşura o ceremonie împreună cu ambasadorul Republicii Irlanda la Bucureşti, Derek Feely, omagiind Divizia de voluntari sârbi şi pe femeile scoţiene care au fost pe frontul dobrogean în Primul Război Mondial, jucând un rol foarte important în salvarea vieţii soldaţilor. Am jucat oină la Constanţa, am vizitat o şcoală. M-am simţit excelent.

Ce perspective vedeţi pentru relaţiile româno- engleze, mai ales prin prisma Brexitului?
 
Relaţia noastră de prietenie a fost şi va fi. Noi ieşim din Uniunea Europeană printr-o decizie democratică, dar nu înseamnă că ieşim din Europa. Suntem mândri că suntem o ţară europeană. România este o ţară prietenoasă şi aceasta va fi baza relaţiilor noastre viitoare. După Brexit, ţara noastră vrea să dezvolte relaţii directe cu ţările europene, inclusiv cu România, de care o leagă, după cum se vede şi ştiţi, o istorie bogată încă din secolul al 19-lea. Dobrogea se află într-o zonă foarte importantă la graniţa cu Uniunea Europeană, punct de legătură între vest şi est. Istoria este foarte relevantă în ce priveşte legăturile britanice aici. Şi ea ne ajută să continuăm amplificând aceste relaţii.
 
Aş spune, într-o formulare jurnalistică, că această cale de fier ne-a dus cu mult timp înaintea altor provincii către România Mare. Este de necontestat că prima care s-a alipit la ţară revenind acasă a fost Dobrogea. Cu ea, prin ea, s-a reuşit Marea Unire pe care o cinstim anul viitor. Vă rog să transmiteţi un mesaj în acest sens!
 


Doresc dobrogenilor la mulţi ani, cu multe împliniri! Să creadă în viitorul lor, să-şi ajute ţara să prospere!
 
Citeşte şi:
 
#sărbătoreșteDobrogea Mesajul ambasadorului Marii Britanii în România, Paul Brummell (video)
 
Călătorie în trecut cu viteza... gândului, pe calea ferată engleză Cernavodă - Constanţa (galerie foto)
 
LIVE TEXT Imagini de la eveniment Expoziția foto-documentară „Calea ferată engleză Cernavodă - Constanța“, la Muzeul de Istorie (galerie foto + video)
 
Ziua Dobrogei

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii