Proces fără precedent Cum au salvat magistraţii constănţeni moştenirea împăratului Aurelian şi a lui Alexandru Macedon

Dosarul în care cetăţenii bulgari Dobrev Svilen Petrov şi Sali Kenan Dzhemaydin au fost judecaţi şi condamnaţi pentru efectuarea unor detecţii sau săpături în siturile arheologice a fost închis definitiv. Cei doi au primit câte un an de închisoare cu suspendare condiţionată. În urmă cu un an, la un control în trafic, lucrătorii de poliţie din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Negru Vodă au găsit în maşina bulgarilor obiecte de interes arheologic a căror deţinere legală nu era justificată. La scurt timp, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa au informat că „obiectele arheologice şi numismatice depistate de către lucrătorii de poliţie sunt obiecte cu valoare istorică şi artistică, respectiv: 21 de vârfuri de săgeţi de luptă datate în sec. V-IV îChr., două ţinte din bronz, o fibulă - piesă accesoriu de îmbrăcăminte datată în sec. II-III dChr., 40 de monede datând din perioada lui Alexandru cel Mare şi din timpul împăratului Aurelian”.

La data de 5 decembrie 2011, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa au anunţat finalizarea urmăririi penală şi trimiterea în judecată a inculpaţilor Dobrev Svilen Petrov şi Sali Kenan Dzhemaydin, cetăţeni bulgari. Cei doi au fost acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de efectuare de către persoanele fizice neautorizate a unor detecţii sau săpături în siturile arheologice. Concret, la data de 17.09.2010, lucrătorii de poliţie din cadrul Punctului de Trecere a Frontiererei Negru Vodă - Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa au depistat doi cetăţeni bulgari, respectiv inculpaţii Sali Kenan Dzhemaydin şi Dobrev Svilen Petrov, acesta din urmă conducând un autoturism marca Opel Vectra, având asupra lor obiecte de interes arheologic a căror deţinere legală nu era justificată.
„Din cercetările efectuate în cauză, s-a stabilit că obiectele de interes arheologic provin ca urmare a efectuării de către cei doi inculpaţi de detecţii şi ulterior de săpături, în zona localităţii Limanu, judeţul Constanţa, zonă de interes arheologic de mare importanţă. Conform Listei Monumentelor Istorice 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 670 bis din 01.10.2010, „teritoriul din zona localităţii Limanu face parte din situl arheologic necropola tumulară a Cetăţii Callatis (aşezare greco-romană sec. III îChr. – III dChr. şi tumul sec. IV-III îChr.)”.
În urma efectuării unei expertize de specialitate, s-a concluzionat că obiectele arheologice şi numismatice depistate de către lucrătorii de poliţie asupra învinuiţilor sunt obiecte cu valoare istorică şi artistică. Obiectele arheologice şi numismatice analizate aparţin categoriei fond din patrimoniul naţional, conform Legii nr. 182/2000 a patrimoniului cultural mobil republicată şi actualizată.

Decizie definitivă

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Judecătoriei Mangalia, iar la data de 25 aprilie 2012 magistraţii i-au condamnat pe Svilen Petrov Dobrev şi Kenan Dzhemaydin Sali la pedeapsa de câte un an de închisoare cu suspendare condiţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de către persoane neautorizate a unor detecţii sau săpături în siturile arheologice. Aceeaşi instanţă a dispus confiscarea a 21 de vârfuri de săgeţi de luptă datate în secolele V-IV î.Chr., 2 piese „tip bulon”, de fapt două ţinte din bronz fără datare precisă, o piesă accesoriu de îmbrăcăminte (fibulă incompletă din bronz), datând din secolele II-III d. Chr., 40 de monede, după cum urmează: o monedă histriană de bronz din tipul Istros (secolele IV-III î.Chr.), două monede macedonene de bronz probabil de la Filip al II-lea sau Alexandru cel Mare (secolele IV-III î.Chr.), o monedă de argint din Callatis (secolul III î.Chr.), o monedă pseudo-autonomă tip Athena/scut callatiană (secolul I î.Chr.), două monede callatiene coloniale din secolele II-III d. Chr., două monede de bronz coloniale (probabil secolele II-III d. Chr.), o monedă de bronz de la împăratul Aurelian, 28 de monede romane din bronz datate în secolele IV-V d. Chr., o monedă otomană de argint de la Baiazid II (secolul XVI), o monedă argintată din secolul al XVII-lea, 9 piese metalice atipice. Conform datelor puse la dispoziţie de portalul instanţelor de judecată, decizia Judecătoriei Mangalia a rămas definitivă.