De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
04:32 23 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Povestea unui tânăr care nu a vrut să facă parte dintr-o societate secretă. În fiecare an trebuia să fie sacrificată o persoană

ro

16 Apr, 2016 00:00 1685 Marime text
Un tânăr, de aproximativ 30 de ani, cetăţean al statului Camerun, a solicitat azil în România, însă judecătorii i-au respins definitiv cererea. Cel în cauză a declarat, potrivit documentelor oficiale, că a părăsit ţara de origine, în mod legal, cu o viză de studii pentru România, dar motivele care l-au determinat să ia hotărârea de a pleca din Camerun sunt legate de faptul că „era ameninţat cu moartea de către persoana în grija căreia a fost lăsat la moartea tatălui său, întrucât el dorea să fie botezat de biserica catolică şi nu voia să urmeze tatălui său ca membru în societatea secretă din care acesta făcuse parte“.
 
Potrivit documentelor oficiale, puse la dispoziţie de rolii.ro, tatăl celui care a cerut azil în România era membru al societăţii secrete (…) şi a decedat când fiul său avea trei ani, lăsându-l în grija unui om pe nume (…), care, în anul 2000, i-a dezvăluit faptul că va fi succesorul tatălui său în societatea mai sus menţionată.
 
Conform datelor mai sus precizate, pe atunci, tânărul nu ar fi ştiut că „această societate omoară oameni pentru bani“.
 
„De mai multe ori, persoana în grija căreia a fost lăsat petentul l-a dus în satul (…), unde îi erau făcute nişte tăieturi pe corp în cadrul unor ritualuri. În anul 2002, petentul i-a spus îngrijitorului său că vrea să fie botezat de biserica catolică. Petentul a continuat să locuiască cu acea persoană până în anul 2010, când a venit la şcoală în România, ajutat de mama sa şi de un unchi, frate al mamei, care l-au ajutat să plece din Camerun. Îngrijitorul nu ştia că petentul va veni în România. Ceea ce l-a determinat să plece din Camerun a fost faptul că acesta i-a spus că va fi iniţiat în societatea secretă în care fusese membru tatăl său şi căruia trebuia să îi ia locul. Petentul nu doreşte sub nicio formă să devină membru al acestei societăţi, care este una spirituală şi care implică şi vrăjitoria, şi în cadrul căreia în fiecare an trebuie să fie sacrificată o persoană. Petentul nu poate deveni membru în această societate pentru că refuză să aducă sacrificii umane, fapt care ar fi condus la uciderea sa. Cel mai bine pentru o persoană aflată în situaţia sa este să fugă din Africa ca să scape de spirite. Astfel că, de când este în România, petentul nu mai are coşmaruri, aşa cum avea înainte, şi este mult mai liniştit. După ce a venit în România, petentul s-a botezat la o biserică creştin-penticostală“, conform magistraţilor.
 
Tânărul le-a mai spus judecătorilor că provine dintr-un mediu social şi cultural caracterizat prin teama de tehnicile de vrăjitorie şi teama de astfel de ameninţări. În contextul cultural în care s-a născut şi a trăit, este perceput ca o normalitate faptul că o persoană poate deceda de pe urma exercitării vrăjitoriei asupra sa, credinţa în puterea vrăjitoriei şi a vrăjitorilor fiind puternic înrădăcinată în cultura din Africa de Vest.
 
Judecătorii i-au respins cererea de acordare a statutului de refugiat. Magistraţii au ajuns la concluzia că elementele indicate nu constituie acte de persecuţie.
 
„Nici apartenenţa petentului la tribul (…), nici la religia creştină nu au constituit temeiuri de persecuţie, după cum a arătat chiar petentul în declaraţiile sale. Ameninţările pe care i le-ar fi adresat persoana care l-a îngrijit după moartea tatălui său cu privire la intenţia petentului de a se boteza în religia creştină nu pot fi considerate acte de persecuţie, câtă vreme persoana respectivă nu poate fi considerată agent de persecuţie, în înţelesul dat acestei sintagme de legislaţia din domeniul azilului. Petentului nu i s-a încălcat niciun drept fundamental pe motiv de apartenenţă la un anumit grup social sau religie şi nici nu a demonstrat vreo vătămare pe care să o fi suferit de-a lungul timpului din aceleaşi motive.
 
Temerea sa de răul ce i s-ar putea produce prin intermediul forţelor spirituale nu este echivalentul temerii bine întemeiate de persecuţie, astfel că este fără relevanţă din punct de vedere al azilului“, se mai arată în actele întocmite de judecători, conform rolii.ro.

Ti-a placut articolul?

Comentarii