Injuraturi ca la usa cortului, in curtea arhiepiscopului

Preotul Daniel, din satul Zorile, a fost izgonit de vicarul Maxim

Gabriel Ristea este un om cu frica lui Dumnezeu. S-a nascut acum multi ani, in satul Zorile, din comuna Adamclisi, intr-o familie de chiaburi. A vazut si a trait multe. Dat fiind ca era fiu de chiabur, nu a fost primit in Partidul Comunist. Asa ca, a crescut intre icoane, iar pe peretii casei parintesti nu a vazut niciodata tablouri cu PCR. La varsta de cinci ani, sub Gheorghe-Georghiu Dej, a vazut cum s-a facut colectivizarea cu "biciul" si cum taranii declarau doar jumatate din pamantul pe care il aveau, sub amenintarea cu moartea. A trait si a luat parte la Revolutia din '89. Un singur lucru nu vazuse pana acum: culoarea politica a bisericii. In satul Zorile, poate si din cauza saraciei, oamenii sunt rai si nu vad nimic cu ochi buni. In 1997, impreuna cu cativa dintre localnici, Gabriel Ristea a initiat un fel de program, "Fii satului", prin intermediul caruia intentiona sa adune bani pentru a repara biserica din localitate, atat de darapanata, incat mai ca ploua in altar. N-au reusit. Au putut numai sa schimbe usile, cu altele noi, de stejar, iar Gabriel Ristea a ridicat o troita in amintirea chiaburilor care platisera cu libertatea sau chiar cu viata transformarile Romaniei de la acea vreme. In Zorile nu exista parohie. Din cand in cand, un preot dintr-o localitate vecina mai dadea fuga si oficia cate o slujba. Asa ca, acum vreo doi ani si jumatate, satenii s-au bucurat grozav cand a dat Dumnezeu si a fost trimis un popa si la ei in sat. Oamenii l-au iubit din prima clipa pe preotul Daniel Cristian Strujan, care se stabilise acolo cu familia. Tanarul facuse initial doi ani de medicina, dar renuntase si se indreptase spre teologie, catre care simtea ca are chemare. Pentru ca familia sa statea cu chirie pe unde apuca, si asa ceva nu se face, satenii s-au apucat sa-i ridice, pe cheltuiala lor, casa parohiala. Cate putin, cate putin, lacasul se inalta si toata lumea era multumita. Pana intr-o zi, cand... necuratul si-a bagat coada. Intr-o duminica, in toiul spovedaniei, in biserica si-a facut aparitia protopopul Marin Closca, de la Baneasa, care l-a luat de guler pe preotul Daniel si i-a zis: "Magarule, iesi afara! Te dau afara din preotie! Ordin de sus!". Si, ca sa fie mai convingator, a tras si o injuratura sfanta in biserica. Daniel Cristian Strujan a fost nevoit sa paraseasca biserica, sa-si ia familia si sa plece in pribegie. Revoltati de cele petrecute si de nenorocirea abatuta asupra satului, Gabriel Ristea a solicitat audienta, in urma cu vreo doua duminici, la Inalt Prea Sfintitul Teodosie. Se inserase cand a ajuns la Palatul Arhiepiscopiei. A avut insa o mare surpriza sa constate ca Prea Inaltul se intretinea, la acea ora, cu Aurel Papari, rectorul Universitatii Saguna, din Constanta. Dupa ce a asteptat pret de vreo 45 de minute, Gabriel Ristea a fost, in fine, primit. "Inalt Preasfintia Voastra, preotul nostru este in pribegie. Noi il vrem inapoi, ii facem si casa parohiala", s-a jeluit sateanul. Vladica l-a ascultat cu un aer cucernic, dupa care l-a incredintat ca totul se rezolva. Omul a plecat linistit, pentru ca expresia lui Teodosie ii inspirase incredere. "A doua zi insa, tanara preoteasa m-a sunat plangand", marturiseste Gabriel Ristea. Tocmai primise un telefon din partea vicarului Maxim, nimeni altul decat mana dreapta a lui Teodosie, care i se adresase sotului ei cu aceste cuvinte: "Magarule, ce cauti cu jalba in protap? Va veni un preot, care va fi prezentat de protoiereu, iar tu pleci in concediu!". "Sa vii in zece minute, ca te ia dracu'!" Asa s-a si intamplat. Preotul Daniel a fost trimis in concediu pe timp nelimitat, asa ca si-a luat familia si a plecat incotro a vazut cu ochii. In zilele urmatoare, a primit un alt telefon din partea vicarului Maxim, care il intreba unde este. Preotul Daniel a raspuns ca e prin oras, iar vocea vicarului a tunat: "Sa vii la Palat in 10 minute, ca te ia dracu'!". Fostul preot din Zorile s-a prezentat la Palatul Arhiepiscopiei, unde Teodosie i-a inmanat trei milioane de lei vechi, sa aiba de cheltuiala. Peste alte cateva zile, a mai primit un telefon. Vicarul il intreba daca are ceva "malai". Naiv, preotul Daniel a raspuns ca sta cu chirie si nu are de niciunele, dar daca este neaparata nevoie, poata sa ceara gazdei niste malai, cat sa ajunga pentru o mamaliga sau doua. Pret de cateva secunde, la capatul celalalt al firului s-a asternut linistea, semn ca interlocutorul ramasese fara cuvinte. Apoi vicarul s-a rastit iar: "Lasa prostiile, ne trebuie bani, ca nu ne jucam aici!". In slujba de Sfanta Maria, noul preot al satului, Nicolae Rotaru, care pe vremurile de trista amintire fusese prins la furat de lucerna, a fost prezentat clerului, iar satenii au inteles expresia "Ordin de sus!".

Scris de: {autor}Olimpia CEARA{/autor}