Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
04:26 18 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Unde sunt afaceriştii din Elveţia? Reţeta „succesului“ investitorilor lui Mazăre - colapsul financiar şi anchetarea de către DNA

ro

08 Dec, 2014 00:00 2851 Marime text
Investitorii mult lăudaţi de primarul Radu Mazăre fie şi-au abandonat proiectele din motive financiare, fie au ajuns în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Asta în vreme ce edilul-şef a declarat constant, în ultimii ani, că investitorii vor să facă treabă în Constanţa.
 
În luna octombrie a acestui an, Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, explica de ce se ocupă Compania Naţională de Investiţii (şi nu municipalitatea sau investitorii) de reabilitarea Cazinoului. „El (n.r. Cazinoul) va fi transferat pentru ca statul să bage bani în reabilitare, pentru că lui Mazăre îi e frică să discute cu investitori privaţi, ca să nu fie acuzat de procurori că a discutat cu ei şi, ulterior, aceştia au câştigat licitaţia“, menţiona edilul-şef, vorbind despre sine la persoana a treia. Declaraţiile lui Mazăre veneau după ce, vreme de câţiva ani, el a tot vorbit despre diverşi presupuşi investitori care ar fi interesaţi de clădirea-simbol a Constanţei. La un moment dat, primarul susţinea că ruşii ar fi interesaţi de reabilitarea Cazinoului. Ceva mai târziu, liderul PSD Constanţa îi aducea în discuţie pe elveţieni. „V-am spus că plec în Elveţia ca să mă întâlnesc cu un grup de investitori pentru Cazino“, afirma primarul, la începutul acestui an. Ca să rezumăm, Radu Mazăre a pus mereu accentul pe investitori. Mai ales pe cei străini, care, la o adică, ar putea să transforme Constanţa într-un mic paradis.
Cine sunt însă aceşti mega-investitori şi ce au făcut ei în oraşul condus de Mazăre? Realitatea dovedeşte faptul că aceşti oameni de afaceri au marcat mai degrabă eşecuri răsunătoare decât realizări notabile.

S-au terminat banii pentru mall-ul din strada Traian

Se ne amintim însă de povestea mall-ului din strada Traian. Lucrările au debutat în decembrie 2007. La doar un an de la deschiderea şantierului, strada Traian a început să se surpe, iar pereţii apartamentelor din blocurile din zonă s-au crăpat. Administraţia publică locală a negat vehement că între lucrările de pe faleza Portului Constanţa şi crăparea pereţilor acelor apartamente ar fi existat o legătură.
Propriu-zis însă, lucrările au demarat în martie 2008 şi aveau ca termen de finalizare luna martie a acestui an, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat. World Trade Center cuprinde un hotel de patru stele cu o capacitate de 200 de camere, un mall, două clădiri de birouri în suprafaţă de 14.000 de metri pătraţi, o zonă de divertisment de 2.500 de metri pătraţi, un institut de artă contemporană (!) şi o parcare subterană cu 1.500 de locuri. Este de prisos să spunem că, până la momentul actual, niciunul dintre aceste obiective nu a prins contur.
Mazăre menţiona, în aprilie 2013, că, în opinia sa, lucrările de consolidare a malului străzii Traian înseamnă „20% din Barajul Vidraru“. „Deocamdată, 40 de milioane de euro au băgat ăştia în pământ, să spunem 20% din Barajul Vidraru, au stabilizat şoseaua cu bani privaţi. Noi nu am fi avut niciodată banii ăştia să-i băgăm în pământ“, afirma edilul-şef, insistând asupra marii realizări.
Aşa-numita realizare stagnează însă. Potrivit unor surse, lucrările la mall-ul din strada Traian au fost oprite pentru că investitorii nu mai au bani. Se pare că, în prezent, aceştia din urmă caută finanţare. Am încercat să aflăm un punct de vedere din partea investitorilor, sunând la numărul de telefon care figurează pe panoul de la şantierul din strada Traian, dar acesta ori nu mai este valabil, ori este deranjat.
Beneficiarii investiţiei „Clădiri multifuncţionale Faleza Port Constanţa în zona Porţile 3, 4 Etapa I + II, strada Traian nr. 62 B“ sunt SC Harborside Imobiliara SRL şi Harborside Hotel SRL. Anul trecut, reprezentanţii Harborside au precizat că intenţionează (cel puţin la nivel declarativ) să finalizeze construcţia. Firma Harborside Imobiliara a fuzionat, prin absorbţie, cu Harborside Hotel. Cele două firme au legături cu oameni cunoscuţi drept apropiaţi ai primarului Mazăre. Concret, în Harborside este implicată societatea cipriotă Master Job Limited, societate care mai este implicată şi în SC Sisteme Internaţionale de Afaceri SA, firmă administrată de Valentin Gheorghe Ionescu, co-inculpat alături de primarul Mazăre în Dosarul Retrocedărilor.

Mall-ul ridicat pe teren retrocedat 

Un alt investitor preferat de Radu Mazăre a fost Elan Schwartzenberg, pe care primarul l-a numit mereu prietenul său. Problema este însă contextul în care a apărut numele lui Schwartzenberg.
City Park Mall, centrul comercial din Parcul Tăbăcărie, inaugurat cu doar o zi înaintea alegerilor locale din iunie 2008 şi aparţinând Neocity Group România - societate condusă la acel moment de Elan Schwartzenberg - este ridicat pe un teren retrocedat. Mai mult, această retrocedare figurează în celebrul dosar pe care DNA l-a instrumentat împotriva edilului-şef al Constanţei, Radu Mazăre, a lui Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, dar şi a altor persoane, printre care Cristi Borcea, Paraschiva Barbu, Basarab Popa, Ramona Dospinescu, Marius şi Carmen Puşcaşi şi Mihai Ceacîreanu. Expertiza DNA-ului spune că evaluarea s-ar fi făcut în mod nejustificat, pământul fiind cotat cu trei preţuri pentru un metru pătrat: 20 USD, 63 USD şi 90 USD. Anchetatorii au calculat la un preţ de 90 USD pentru un metru pătrat şi a reieşit un prejudiciu adus patrimoniului municipiului Constanţa de 1.185.250 de dolari.

Elan Schwartzenberg - Radu Mazăre - Henri Coandă 

Legătura lui Elan Schwartzenberg cu investiţiile din Constanţa nu s-a limitat însă la mall-ul din Parcul Tăbăcărie. Numele său apare şi în dosarul Campusului social „Henri Coandă“, dosar în care Radu Mazăre este cercetat sub control judiciar pentru luare de mită şi fals în declaraţii. „Traseul mitei a fost următorul: Societatea offshore Larton Consultants Ltd (unic asociat al SC Shapir Structures SRL) transferă în contul societăţii Melici Management Inc. (beneficiar real Schwartzenberg Emilian) suma de 109.835 de euro, la data de 28.07.2011, şi suma de 173.012 euro, la data de 24.08.2011; Societatea Melici Management Inc. transferă în contul personal al primarului Mazăre Radu Ştefan, deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanya, Israel, suma de 95.000 de euro, la data de 13.09.2011, şi în contul personal al lui Mazăre Alexandru, deschis la aceeaşi bancă - Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanya, Israel, suma de 40.000 de euro, în aceeaşi dată; tot în contul personal al lui Mazăre Alexandru, deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanya, Israel, Melici Management Inc. a transferat suma de 40.000 de euro în data de 6.12.2011. Operaţiunile prin care fraţii Mazăre au primit sumele de bani sus-menţionate au avut ca justificare „fees“ - onorariu, se arată în referatul DNA.
Procurorii DNA susţin că aceste sume de bani ar fi fost oferite primarului Mazăre pentru ca acesta să efectueze o serie de demersuri (unele intrând în atribuţiile sale de serviciu, altele, în afara atribuţiilor de serviciu), cum ar fi consilierea reprezentantului Shapir Structures, Avraham Morgenstern, în cadrul a numeroase întâlniri avute de cei doi pe parcursul procedurii de achiziţie.
Amintim că societatea comercială Shapir Structures SRL este cea care a construit Campusul Social „Henri Coandă“. Firma a fost administrată de afaceristul israelian Avraham Morgenstern.

Instanţa a dispus arestarea lui Avraham Morgenstern 

În ceea ce îl priveşte pe acesta din urmă, trebuie menţionat că numele lui Avraham Morgenstern a devenit cunoscut mai ales după „explozia“ Dosarului Campusului Social „Henri Coandă“, în care este acuzat de dare de mită.
Avraham Morgenstern, fost administrator al Shapir Structures, este anchetat de DNA pentru o evaziune fiscală de 10 milioane de euro. Tribunalul Bucureşti a dispus, pe 19 noiembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a omului de afaceri israelian. Conform DNA, compania Shapir Structures, care a fost administrată de Morgenstern, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale către stat, producând un prejudiciu de aproximativ 45,7 milioane de lei (peste 10 milioane de euro), compus din peste 27,7 milioane de lei TVA şi aproximativ 18 milioane de lei impozit pe profit.

„Venerabilul“ şantier din Portul Tomis 

O altă investiţie „de succes“ este clădirea din Portul Tomis, oribilul mastodont din beton care stă „de pază” în starea actuală de aproape zece ani. În octombrie 2012, Mazăre anunţa semnarea unui contract ce prevedea o investiţie de aproximativ opt milioane de euro. Potrivit edilului-şef, era vorba despre finalizarea lucrărilor la clădirea din Portul Tomis. „Investiţia a fost începută de un investitor italian acum şase sau şapte ani... El n-a mai fost lăsat de soţie să vină în România şi, ca atare, a stopat lucrările. Clădirea existentă, aşa cum a fost lăsată, a fost preluată de o companie turcească şi una din Cipru, care au semnat un contract cu Hiltonul. În Portul Tomis, pe structura respectivă se va finaliza ca investiţie privată un hotel, repet, contract semnat. Mi-a fost adus la cunoştinţă, au venit investitorii, mi-au prezentat contractul cu Hiltonul“, declara primarul Radu Mazăre, în toamna lui 2012.

În vara acestui an, Ziarul Financiar scria că lanţul hotelier Hilton va deschide, în toamna lui 2015, Hilton Harden Inn, hotel de 3 stele, în Constanţa. Din nou, este vorba despre clădirea din Portul Tomis.
Primul hotel Hilton de pe litoral va fi ridicat în locul fostului proiect Constanţa Sea Hotel. Început în 2000, imobilul urma să aibă zece etaje şi heliport. În prezent, vorbim însă doar despre un schelet de clădire abandonată. În ediţia din 27 octombrie 2012, cotidianul ZIUA de Constanţa prezenta povestea Constanţa Sea Hotel. Astfel, proiectul iniţial aparţinuse firmei SC Satu&Fase SRL, care îl avea ca administrator pe Cristian Serghie. Afaceristul constănţean (născut în Eforie) stabilit în Italia nu a uitat de unde a plecat şi şi-a dezvoltat numeroase business-uri pe tărâmurile natale. Satu&Fase îi are ca asociaţi pe SC Socorota Ltd Cipru şi pe Serghie, care administrează afacerea. În afară de Satu&Fase, Serghie mai apărea, ca asociat ori administrator, în societăţile Tomrad Comunications, Qaudrifoglio, Invest Consult Services, Act Consulting Services 2004, Mamaia Luxury Construction, R.D.C. International Construction, Dominic Mar, Firflylogistic, Quality House, Est Capital D.V., D&L Stars Company, TLD Auto şi M&D Farers Invest. Printre partenerii de afaceri ai lui Serghie a figurat, de-a lungul vremii, Valentin Gheorghe Ionescu, nimeni altul decât concesionarul Portului Turistic Tomis şi, cum spuneam, inculpat în Dosarul Retrocedărilor.
Un alt partener de seamă al lui Serghie este cunoscutul Sorin Strutinsky, cei doi fiind acţionari în firma M&D Farers Invest. La rândul său, Strutinsky este un apropiat al primarului Constanţei. Nu trebuie omis că, în urmă cu câţiva ani, prin Dominic Mar, italianul de origine constănţeană Cristian Serghie a preluat de la Holland Development Grup, firmă de asemenea menţionată în rechizitoriul întocmit de DNA cu privire la retrocedările din Constanţa, 3.000 mp de teren în Mamaia.

Ti-a placut articolul?

Comentarii