Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
08:06 25 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Pe scena vieţii. Marii actori ai Constanţei (galerie foto)

ro

26 Sep, 2016 00:00 7290 Marime text

ZIUA de Constanţa şi-a făcut un titlu de onoare să-i cinstească pe cei care s-au dăruit Cetăţii prin munca, talentul şi faptele lor. L-am sărbătorit cum se cuvine pe tenorul Vasile Moldoveanu, revenit de pe scenele lumii acasă, la cea de-a 80-a aniversare. Și le-am dat ocazia autorităţilor locale să ni se alăture într-un gest firesc de recunoştinţă publică.
 
Am bucurat-o cu atenţia, florile şi recunoştinţa noastră pe soprana Aida Abagief, la aceeaşi seniorală vârstă. Cu acel prilej, marea solistă lirică, strălucitoare pe multe scene ale lumii, dar şi acasă, a oferit redacţiei noastre întregul album de fotografii şi afişe culese meticulos în peste patru decenii de viaţă scenică.
 
În urmă cu puţin timp, şi actorul de teatru şi film Virgil Andriescu a păşit în deceniul opt al vieţii sale. Prinsă în albume şi cronici, prodigioasa sa carieră artistică se derulează în imagini unice. Pe care le vom oferi cititorilor noştri rând pe rând. I s-au alăturat alte personalităţi ale scenei constănţene: Lucreţia Covali, Gabriela Popescu, Iacobina Vlad...
 
Din această zestre pe care am primit-o cu generozitate, redacţia noastră şi-a propus să reconstituie lungul drum al artei către inima publicului local. Să refacă în imagini istoria anilor de început ai teatrelor constănţene. Lăsând loc şi altora să ni se alăture.

65 de ani de teatru profesionist la Constanţa 

Prima stagiune a Teatrului de Stat din Constanţa fusese însă deschisă la 2 mai 1951, cu piesa „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale. Repetiţiile începuseră la Bucureşti, la 15 ianuarie, sub comanda regizorului Nicu Kiriţescu. În sala Teatrului Naţional din Bucureşti, vegheaţi de cei doi directori ai instituţiei, Zaharia Stancu şi Chiril Economu, acesta din urmă constănţean get-beget, repetau: Maria AntonovaEmil Dencec, Constantin Morţun, Cristian Niculescu, Ion Focsăneanu, Nelu Manolescu, Mitică Moraru, Mişu Bejan, Romeo Profit, Jean Ionescu. Tot la Naţionalul bucureştean se lucrau şi decorurile pictorului Traian Cornescu.
 
Premiera a avut loc în sala „Elpis”, la 2 mai 1951. Actorilor veniţi din diverse colective teatrale din ţară li s-au alăturat constănţenii: N. Sever Cărpinişan, Jean Ionescu, George Gheorghiu, Romeo Profit, Valentina Sambra, Marieta Mihalcea. De pe băncile IATC a venit Toma Caragiu; de la Iaşi, Zoe Caraman. La 30 septembrie 1952, sediul Teatrului de Stat Constanţa se mută în fosta sală de gimnastică a Liceului „Mircea”, căreia i s-au adus modificări de structură.
 
Au urmat „Bătrâneţe zbuciumată”, de Rahmanov, „Mielul turbat”, de A. Baranga, „Îndrăgostiţii”, de Maria Banuş. Se pare că titlul piesei a fost schimbat chiar la premieră, în „Ziua cea mare”, mult mai sugestiv pentru noii stăpâni. Apoi, „Slugă la doi stăpâni”, de Carlo Goldoni, „Vinovaţi fără vină”, de Ostrovski, „Citadela sfărâmată”, de Horia Lovinescu, „Câinele grădinarului”, de Lope de Vega, „Bolnavul închipuit”, de Molière.
 
În cadrul sărbătoririi bimileniului Ovidius, la 22 septembrie 1957, era reprezentată pe scena teatrului constănţean premiera tragediei în cinci acte „Ovidius”, a lui Grigore Sălceanu, în regia lui Val Mugur şi scenografia lui Mircea Marosin. În rolul principal, Constantin Codrescu, alături de Jean Ionescu, Marcela Sassu, Zoe Caraman, Vasile Prisăcaru ş.a, dar şi un grup de tineri absolvenţi ai IATC. La premieră au participat membri ai Academiei Române, ai Uniunii Scriitorilor şi delegaţi italieni.

Şase decenii cu păpuşarii constănţeni

În 1956 se înfiinţează secţia de păpuşi. La temelia noii instituţii stă formaţia de amatori a unui teatru de păpuşi care luase fiinţă şi activase câtva timp pe lângă fosta casă de cultură a sindicatelor, mutată din localul Cazinoului în cel al vechii case de  cultură a armatei, situată pe locul din faţa Liceului „Eminescu” (cinematograful „Tomis”).
 
Teatrul de păpuşi are prima sa premieră cu „Peştişorul de aur”. Actori: Constanţa Popescu, Mia Prodan, Coca Moţoc; regizor - Claudiu Cristescu; pictor scenograf - Lucia Cristescu, sculptorul Veniamin Mîrza.
 
Premiera stagiunii 1957 - 1958 la secţia de păpuşi a Teatrului de Stat din Constanţa, „Motanul încălţat”, la începutul lunii noiembrie 1957, avea în distribuţie pe Mia Prodan, Paul Hartia, Gigi Nicolau, Ion Stănică, Silvia Chicoş, Jean Ionescu, în regia lui Claudiu Cristescu.

Cu „Liliacul” a debutat Opera

Când, în 1957, autorităţile locale înfiinţează un teatru muzical în acest oraş, lui Nestor Gheorghiu i se încredinţează conducerea. Corpul de balet, numeroşi instrumentişti, ca şi o parte din cor proveneau din forţele locale. A fost adus prim-dirijorul Constantin Daminescu, de la Opera din Timişoara, numeroşi instrumentişti de la operele din Timişoara, Bucureşti, Iaşi şi solişti vocali de pe prima scenă lirică a ţării.
 
La 1 decembrie 1957, teatrul îşi începea activitatea cu un concert simfonic. Opereta „Liliacul” era programată în premieră la 30 decembrie, acelaşi an. Regia era semnată Aca de Barbu, artistă emerită de la Teatrul de Operă din Timişoara, scenografia aparţinea Aurorei Pop, tot de la Opera timişoreană.
 
Au urmat, la scurte intervale de timp, montarea spectacolului de operă „Traviata”, de G. Verdi, spectacolul muzical „La seceriş”, de Tiberiu Brediceanu, cuplat cu opera „Cavalleria rusticana”, de P. Mascagni. În toamna lui 1958, Teatrul Liric a fost înglobat în Teatrul de Stat, iar postul de director, desfiinţat.

Escală la... revistă

Compozitorul şi dirijorul Aurel Manolache, mulţi ani directorul Teatrului „Fantasio”, ne-a lăsat olograf amintirile lui despre începutul revistei constănţene: „Era prin mai 1956 când s-a născut ideea de a se realiza şi la Constanţa un colectiv de estradă, întrucât litoralul este locul cel mai propice. Întâmplarea, sau poate destinul, a făcut ca în toamnă să mă transfer de la Galaţi ca prim-dirijor la Teatrul Marinei Militare din Constanţa, ademenit de fratele meu, Gelu, care, atras de armată, se angajase aici cu o lună în urmă. Când am sosit la Constanţa, am aflat că Ion Drugan împreună cu Fălticeanu şi Puiu Stanciu se zbătuseră şi au obţinut schemă pentru înfiinţarea Secţiei de Estradă pe lângă Teatrul de Stat. Mi-a fost propusă conducerea muzicală a primului spectacol de estradă, numit «Escală la Constanţa». În dimineaţa zilei de 17 noiembrie 1956 am făcut prima repetiţie, luând contact cu orchestra formată din 12 persoane (concert-maestru era Gogu Petrescu), cu soliştii Ilona Moţica, Gioni Pietraru (transferaţi în urmă cu două luni de la Teatrul Marinei), Yoly Yaged şi Cezar Drăgănescu, veniţi de la Opereta armatei din Bucureşti, precum şi Ludmila Bogdan, care semna şi coregrafia spectacolului. Actorii principali - Nicky PopescuNae Ivănescu, Lucica PârvulescuZiţa Ionescu şi George Stancu. Decorurile erau concepute şi executate de talentatul Dan Sachelarie, venit de la Bacău. Regia artistică aparţinea lui Ion Drugan.
 
Cu acest colectiv s-a realizat premiera care a avut loc în 27 decembrie 1956, pe scena Teatrului de Stat. Marele succes de la premieră avea să prevestească un viitor strălucit acestui inimos colectiv. Au urmat spectacolele-concert «Astă seară pe faleză» şi «Estrada pe Satelit», spectacolul în care a debutat cu mare succes viitoarea vedetă naţională Jean Constantin, care activase la Casa de Cultură şi locuia într-o cămăruţă de la Cazino (pe atunci Casă de Cultură).
 
A urmat montarea comediei muzicale «Cu dragostea nu-i de glumit», având muzica şi orchestraţia subsemnatului, după care o revistă care s-a bucurat de mare succes «Ca la Constanţa». Cu acest spectacol pe care l-am preluat în toamna anului 1959 (când m-am transferat împreună cu Gelu Manolache şi Florian Stavăr) am făcut prima cunoştinţă cu publicul bucureştean pe scena teatrului din Grădina Icoanei”.
 
O perioadă, cele patru secţii ale teatrului, sub „bagheta” aceluiaşi director, Jean Ionescu, la care se afla şi ansamblul de cântece şi dansuri populare „Brâuleţul”, au acţionat ca un complex unic în ţară, promovând toate genurile artei.
 
Va urma.

Ti-a placut articolul?

Comentarii