De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
22:22 18 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Castelul din nori s-a sfărâmat Cum au eşuat mega-proiectele echipei Mazăre-Constantinescu

ro

12 May, 2015 00:00 2526 Marime text
Portul Constanţa, un parc industrial româno-chinez, carnavalul din Mamaia, un nou CET. Sunt câteva dintre proiectele şi „mega-proiectele“ promovate şi, până la un punct, susţinute de tandemul Mazăre-Constantinescu, proiecte care însă au eşuat lamentabil.
 
Radu Mazăre, primarul suspendat al municipiului Constanţa, şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele de asemenea suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), au avansat, de-a lungul timpului, o serie de proiecte menite să atragă susţinerea constănţenilor. Unele dintre acestea au constituit teme predilecte în campaniile electorale. În timp însă, o parte dintre ele au eşuat sau au fost abandonate de municipalitate. Altele nu s-au bucurat deloc de sprijinul Guvernului Ponta.

Parcul industrial româno-chinez s-a „evaporat“


În toamna lui 2013, Nicuşor Constantinescu, preşedintele acum suspendat al CJC, vorbea despre construirea unui parc tehnologic româno-chinez în judeţul Constanţa: „Există, după cum ştiţi, acel parc industrial, care va fi în zona portuară Agigea-Cumpăna-Canalul Dunăre-Marea Neagră. Are toate caracteristicile necesare, adică autostradă, infrastructură, reţea de apă şi canalizare. Este vorba despre 2.000 de firme chinezeşti care vor veni aici, inclusiv din domeniul agricol“. În aceeaşi ordine de idei, social-democratul menţiona că municipiul Constanţa este înfrăţit cu Shanghai. „Avem acel terminal de la Agigea deschis în 2004 - 2005, unde vin zeci de mii de containere. Au acele nave rapide care fac 27 de zile între Shanghai şi Constanţa. China acoperă toate destinaţiile“, afirma, pe 27 noiembrie 2013, Constantinescu. Amintim că, în primăvara lui 2014, Guvernul Ponta aproba, printr-o hotărâre, un Memorandum de Înţelegere între Ministerul Economiei şi Ministerul Comerţului din China, privind elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea în comun a Parcului Tehnologic româno-chinez.

Ulterior, Nicuşor Constantinescu nu a mai spus niciun cuvânt despre acest proiect, despre miile de firme care ar fi urmat să investească în zonă, peste acestea aşternându-se o „asurzitoare“ linişte.

Adio, carnaval! Adio, carnavalion!


Un alt „proiect“ la care administraţia Mazăre a renunţat este carnavalul din staţiunea Mamaia. Consiliul Local Municipal Constanţa a decis, în şedinţa derulată la finalul lunii aprilie, că municipalitatea nu se va mai implica în organizarea acestui eveniment şi că, pe cale de consecinţă, nu va mai avea un car alegoric. În acest sens, consilierii au aprobat hotărârea care se referă la abrogarea HCL nr. 65/2013 privind aprobarea unor măsuri de stimulare a turismului în Mamaia, „astfel cum a fost completată de HCL nr. 56/2014“. Amintim că, deşi acest carnaval nu poate fi numit un proiect în adevăratul sens al cuvântului, administraţia Mazăre a pompat, doar anul trecut, 50.000 de euro din banii publici (!) în butaforia carului alegoric pe care a defilat Radu Mazăre, costumat în diverse personaje.
La începutul lui 2014, Radu Mazăre promitea, prin intermediul tradiţionalei scrisori adresate constănţenilor, un revelion „aşa cum n-a văzut Parisul“. „De la anul (revelionul 2014 - 2015), oraşul tău va râde de Sărbători, iar eu voi fi în cartierul tău, cu tine în stradă“, consemna Mazăre în epistolă. În octombrie 2014, şeful administraţiei publice locale, acum suspendat din funcţie, anunţa că este puţin probabil ca acest carnavalion să se concretizeze, pentru că artişti precum Loredana, Horia Brenciu şi Ştefan Bănică pretind sume fabuloase pentru concerte. Aşadar, o iniţiativă care nici măcar nu a mai prins viaţă.

Unde e noul CET?


Deşi ani de zile a promis un nou CET şi reducerea facturilor la agentul termic în sezonul rece, promisiunea lui Mazăre nu s-a concretizat nici până la acest moment. „Pentru viitor, am convenit cu Guvernul Ponta ca CET-ul, deţinut momentan de stat - cel care vinde şi stabileşte valoarea atât de mare a gigacaloriei, să fie transferat la primărie, urmând ca, ulterior, printr-o investiţie privată în sistemul de producţie şi distribuţie a energiei termice, să reuşesc - şi vă promit acest lucru - să reduc facturile tuturor“, afirma primarul, cu ceva vreme în urmă. Viitorul e deja trecut, dar promisiunea nu a prins contur. Ulterior, sublinia că nu mai ia în calcul preluarea CET-ului, în condiţiile în care acesta are datorii de 40 de milioane de euro.

La momentul actual, municipalitatea face totuşi demersuri pentru preluarea CET-ului, preluare care va avea loc însă doar în condiţiile în care proiectul de divizare a Electrocentrale Bucureşti va fi corectat. Amintim, în acest sens, că municipalitatea a atacat în instanţă, în luna martie, divizarea Electrocentrale Bucureşti, invocând faptul că, urmare a acestei divizări, Constanţa s-ar fi ales cu nişte datorii care, de fapt, nu i-ar aparţine. Pe acest subiect, viceprimarul cu atribuţii de primar al Constanţei, Decebal Făgădău, a declarat că CET-ul va fi preluat de municipalitate doar dacă şi atunci când divizarea ELCEN va fi corectată: „Cred că nu ne îndreptăm spre un final în viitorul apropiat“, mărturisea viceprimarul cu atribuţii de primar. „Până în momentul de faţă, nu a fost făcut niciun transfer către Bucureşti, respectiv către Constanţa. Se va face doar dacă va fi corectat proiectul de divizare. Dacă nu va fi corectat, nu vom prelua CET-ul şi vom identifica alte soluţii legate de producerea energiei termice şi, de ce nu, de reorganizare a RADET-ului“, menţiona Decebal Făgădău.

Portul Constanţa, cel mai semnificativ eşec al administraţiei Mazăre

De departe însă, cel mai important „mega-proiect“ eşuat al actualei administraţii este cel privind majorarea pachetului de acţiuni administrat în Portul Constanţa. Judecătorii Curţii Constituţionale au admis, pe 16 octombrie 2014, o excepţie de neconstituţionalitate a Legii 216/2008 prin care un pachet de 20% din acţiunile deţinute de stat la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a fost transferat, cu titlu gratuit, de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Local Municipal Constanţa. „Nu pot decât să felicit ACL-ul. Adică PDL-ul, PNL-ul, să-l felicit pe senatorul de aici, de Constanţa (n.r. Gigi Chiru), care a atacat, să-l felicit pe Iohannis. Au câştigat, au reputat o mare victorie împotriva Constanţei. Îi felicit“, a fost prima reacţie a lui Radu Mazăre. Amintim că administrarea, de către municipalitate, a unui pachet cât mai mare din acţiunile Portului Constanţa a reprezentat, vreme îndelungată, una dintre marile dorinţe ale edilului-şef, fiind, în acelaşi timp, una dintre promisiunile pe care acesta le-a servit cu insistenţă constănţenilor, îndeosebi în timpul campaniilor electorale.
Decizia CCR a venit în condiţiile în care, la momentul respectiv, Mazăre încă făcea lobby la Centru pentru majorarea pachetului de acţiuni administrat de municipalitate în Portul Constanţa. Altfel spus, pe lângă pachetul de 20%, administraţia locală viza încă un pachet de 13 procente. Trebuie amintit că, de când a preluat guvernarea, premierul Victor Ponta i-a promis constant lui Mazăre majorarea acestui pachet de acţiuni, făcând nenumărate declaraţii publice în acest sens.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii