Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
01:59 30 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Comasare, descentralizare, transparenţă şi competenţă la toate nivelurile Reforma în administraţie marca Dacian Cioloş

ro

04 May, 2016 00:00 3374 Marime text
O primă prezentare pe tema reformei administraţiei publice locale a avut loc în cadrul unei Adunări Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Atunci, premierul Dacian Cioloş a subliniat ineficienţa actualelor judeţe si a sugerat că o posibilă soluţie ar consta în crearea a opt regiuni şi eliminarea actualelor consilii judeţene. În opinia sa, cele mai mari trei probleme ale administraţiei locale sunt: fragmentarea administratiei publice locale; nereguli de coordonare şi integrare a diferitelor programe de dezvoltare finanţate din bugeul naţional sau de la UE, precum şi aspectul legat de resursele financiare de care dispun localităţile şi judeţele. Iată de ce, Cioloş a venit cu atenţionarea că se impune, pe viitor, comasarea sau fuziunea unor unităţi administrativ-teritoriale astfel încât “să nu mai existe entități ce furnizează servicii publice la mai puțin de 3000/5000 de locuitori”.
Practic, a fost lansată o dezbatere publică pe aceste subiecte, care să aibă loc până la finele acestei luni, iar în iunie se vină în Parlament “cu un pachet de propuneri legislative” ce ar urma să fie supus aprobării.

Probleme constatate  

Pe lângă reanalizarea Programului Național pentru Dezvoltare Locală ce trebuie adaptat la nevoile reale ale comunităților, premierul a atras atenţia că se impune “mai multă compatibilitate și corelare cu ceea ce putem finanța prin fonduri europene”.
Una dintre constatările lui Cioloş vizează consiliile județene care “își urmăresc, în general, strict funcțiile și interesele lor teritoriale”, iar unele unități administrativ-teritoriale “sunt prea mici pentru a impulsiona decisiv dezvoltarea economică dintr-o anumită zonă”.
 Nici la capitolul proiecte lucrurile nu merg cum ar trebui. “Eforturile și resursele se împart într-o mulțime de proiecte izolate, ne-corelate, al căror efect asupra dezvoltării economice și edilitare este limitat, din cauza calității scăzute sau a lipsei consumatorilor sau utilizatorilor”. Şi asta în contextul în care “multe autorități locale se bazează aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri. Aceste transferuri sunt alocate de multe ori ne-transparent, după preferințe politice sau alte criterii decât nevoia reală, nivelul de dezvoltare economică sau calitatea proiectelor depuse. De asemenea, există riscul foarte serios ca multe din obiectivele realizate cu bani europeni să se degradeze sau să nu producă serviciile pentru care au fost realizate din lipsa resurselor pentru cheltuielile de operare și întreținere. Aici riscăm nu doar să trebuiască să rambursam UE acele fonduri”, a avertizat primul ministru.

Scenarii de reformare 

În aplicarea acestei reforme, Cioloş a avansat trei posibile scenarii care vizează schimbări de la nivel central în jos, în funcţie de varianta care ar fi aleasă. “Ca să rezum, un prim scenariu, care ar presupune alăturarea subprefecţilor şi prefecţilor la categoria de demnitari şi, de la director general în jos, înalţi funcţionari şi funcţionari publici, recrutaţi strict pe criterii de competenţă şi obiectivitate. Scenariul doi, în care am coborât cu numiri, cu asumare politică şi la nivel de director general şi director de deconcentrate, însă directorii generali şi directorii de deconcentrate ar rămâne funcţionari publici activi pe perioada pe care îşi asumă mandatul şi pasivi în restul perioadei, însă cu menţiunea că ei pot rămâne în corpul funcţionarilor, chiar dacă sunt pasivi, cu condiţia că o să continue programele de formare şi că dau anumite examene de competenţă periodice, o dată pe an sau la doi ani. Şi al treilea scenariu, care este statu-quo-ul îmbunătăţit, adică nivel de ministru şi secretar de stat asumat politic şi, de acolo în jos, nivel de funcţionari recrutaţi strict pe bază de competenţe, fără asumare politică” a explicat şeful Guvernului.

Adminsitraţia centrală

Aici reforma se axează pe: “o definire clară a mandatelor şi responsabilităţilor la nivelul instituţiilor administraţiei publice centrale, o separare clară a procesului de elaborare de politici şi procesului de implementare a politicilor în cadrul instituţiilor centrale, o redifinire, în acest context, a rolului cabinetelor de miniştri şi de secretari de stat”. Totul corelat cu definirea rolurilor pe care ar urma să le aibă “principalele instituţii care au funcţii intersectoriale în cadrul guvernului” : Cancelaria Primului-Ministru, la Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, care sunt ministere cu roluri foarte importante.

Administraţia locală 

Deocamdată se vrea creearea unui cadru juridic şi identificarea câtorva soluţii la problemele existente. Astfel, într-o primă fază, acolo unde există înţelegere, se va merge pe “fuziunea administrativă voluntară”. Complementar “ar fi consolidarea şi stimularea cooperării intercomunale, pornind şi de la exemplul grupurilor de acţiune locală” şi susţinerea bugetară “mai ales pentru anumite proiecte de investiţii sau pentru proiecte de îmbunătăţire a funcţionării administrative”.
O noutate propusă edililor vizează introducerea de standarde comune de calitate şi de selecţie a proiectelor de investiţii, indiferent de sursa de finanţare, “pentru mai multă coerenţă şi predictibilitate în utilizarea fondurilor publice”. În paralel, se va continua procesul de descentralizare şi “implementarea unor mecanisme de transparenţă şi de participare cetăţenească”.
În princiu, deşi suntem într-un an electoral, şeful Guvernului intenţiona să vină cu un pachet de propuneri legislative în timp util astfel încât, până la vacanţa parlamentară din vară, să fie adoptat, iar în a doua jumătate a anului să demareze implementarea acestuia.

Ti-a placut articolul?

Comentarii