Subprefectii politici Mihai Petre si Mircea Iustian mai au de asteptat

Cu toate că înlocuirea prefecţilor este în plină derulare, situaţia subprefecţilor rămâne, deocamdată, incertă

Conform algoritmului decis la centru între PSD şi PD-L, la nivelul judeţului Constanţa, funcţia de prefect a revenit pesediştilor, iar posturile de subprefecţi, pedeliştilor. Primii s-au dovedit a fi mai abili, în timp ce partenerii lor par a fi urmăriţi de ghinion.

Dacă PSD Constanţa „a prins trenul" şi şi-a instalat omul, în persoana lui Tit Liviu Brăiloiu, organizaţia judeţeană a PD-L se pare că va fi nevoită să mai aştepte până la numirea colegilor propuşi ca viitori subprefecţi, în speţă Mihai Petre şi Mircea Iustian. Motivul: schimbări de opinie şi de atitudine la nivel central. În fapt, lucrurile au cunoscut o turnură neaşteptată. Iniţial, pesediştii susţineau că Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă care viza politizarea unor funcţii şi delimitarea ocupării lor la un mandat de patru ani. Normativul făcea referire la funcţiile de prefect, subprefect, directorii generali de direcţii din ministere, şefii de instituţii deconcentrate şi altele. Însă, se pare că PSD şi PD-L au schimbat macazul.

Mişcare cu tâlc sau fault involuntar!?

Astfel, doi deputaţi - Mircea Duşa (PSD) şi Petru Călian (PD-L) - au depus o iniţiativă legislativă exact pe „tema" acelei ordonanţe ce trebuie elaborată şi aprobată de Executiv, ceea ce amână momentul rocadei dintre oamenii numiţi de Guvernul Tăriceanu şi cei propuşi de PSD şi PD-L. În expunerea de motive, iniţiatorii pledează pentru politizarea unor funcţii, întrucât „agenda publică guvernamentală ridică o problemă deosebită în identificarea de soluţii şi oameni capabili în administraţia publică la nivel judeţean şi local şi mai ales voinţa publică de a pune în aplicare programul de guvernare". În opinia lor, delimitarea funcţiilor publice de cele politice „ar contribui la o mai bună funcţionare a instituţiilor publice în această perioadă complexă".
Proiectul prevede ca prefecţii şi subprefecţii să fie numiţi de Guvern pentru un mandat de cel mult patru ani şi politizarea acestor funcţii. Deputaţii „inspiraţi" prevăd aceleaşi „condiţii" şi pentru directorii de deconcentrate. Aplicarea acestuia va impune ca secretarii generali din cadrul instituţiei prefectului să devină înalţi funcţionari publici, numiţi tot de primul ministru.
La nivel judeţean ar urma să apară un colegiu prefectural, format din toţi aceşti conducători - în frunte cu prefectul, iar personalul din cadrul cancelariei sale vine şi pleacă o dată cu el.

Şefi peste şefi

O altă „noutate" gândită de cei doi parlamentari vizează înfiinţarea funcţiei de şef serviciu public. Un soi de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale. Viitorii conducători vor funcţiona în baza unui contract de management, iar munca le va fi răsplătită cu un salariu la nivelul secretarilor generali din ministere.
În concluzie, demersul celor doi deputaţi ai coaliţiei va trebui să parcurgă anumite etape şi transferă responsabilitatea de la Guvern către Parlament. Ca atare, cei care nu au apucat să-şi preia funcţiile la care au râvnit şi li s-au promis vor fi nevoiţi să mai aştepte, dacă Guvernul va prefera să lase situaţia în seama Parlamentului. Odată aprobată, funcţiile ce intră sub incidenţa noii legi vor avea la dispoziţie 45 de zile pentru a-şi „reorganiza structura organizatorică",

{mos_ri:Mihai Petre,Mircea Iustian}