Traficantii de locuinte din Navodari, cercetati de DIICOT

Politistii din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale au declinat catre DIICOT dosarul in care o retea bine pusa la punct de navodareni a lasat fara locuinte nu mai putin de 25 de persoane.

Primele sesizari au aparut prin anii 2002-2003, la sectiile de politie, dar, fiind "razlete", anchetatorii nu au realizat de la inceput ca este vorba de o retea bine organizata, care in urmatorii ani avea sa faca zeci de victime. Numarul acestora a ajuns, in 2007, la aproximativ 25, majoritatea dintre ei fiind constanteni. Reteaua a actionat, insa, si in Navodari. Abia dupa doi-trei ani anchetatorii au realizat ca, in plangerile depuse la sectiile de politie, autorii sunt aceiasi, si s-a dispus conexarea lor la Serviciul de Investigatii Criminale. Treptat, acestia au descoperit ca au de-a face cu un grup infractional avand un mod de operare bine pus la punct. Dovezile impotriva lor erau putine si faptele greu de dovedit. Aceasta deoarece modul de operare era unul mai putin intalnit. Grupul era format din aproximativ 20 de persoane, din care se remarca clanul Urlea, ai carui membri erau rude, soti si sotie, despartiti, divortati, concubini, astfel incat, la un moment dat, si anchetatorii au fost pe punctul de a le pierde urma. Autorii ocheau viitoarea victima, care de regula facea parte din randul persoanelor in varsta, mari amatoare de bauturi alcoolice, care locuiau singure si nu aveau rude. Majoritatea erau racolate de prin carciumile in care isi faceau veacul. Autorii se imprieteneau cu victima, o luau la ei acasa si cateva saptamani o tineau intr-o petrecere continua. Dupa un timp ii aratau ce viata frumoasa duce si ii propuneau sa-si vanda imobilul si sa ramana cu ei. Fericit ca are bautura la discretie, proprietarul imobilului il vindea unuia dintre membrii retelei. In secunda umatoare perfectarii actelor notariale era aruncat in strada. Cand se trezea din betie, realiza ca a ramas pe drumuri. Politistii s-au lovit inca de la inceput de imposibilitatea de a dovedi ca victima fusese inselata, atata timp cat in fata notarului aceasta isi daduse consimtamantul si semnase. Acesta era modul de operare cel mai des intalnit. Cel de-al doilea era folosit de femeile din retea, care, sub nume false, isi alegeau viitoarea victima, pe care o seduceau. Apoi acesteia i se promitea ca se vor casatori in curand si vor merge la locuinta femeii, asa ca imobilul sau nu mai foloseste la nimic. Victima isi vindea locuinta si ajungea in strada. Avand in vedere prejudiciul mare si modul deosebit de operare, dosarul a fost declinat catre DIICOT.

Scris de: {autor}Olimpia CEARA {/autor}