Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
13:05 18 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mazăre şi Lizeta, pentru Petrică Directorii din primărie, „victime colaterale" ale DNA

ro

20 Oct, 2010 02:31 3903 Marime text

cap_4.jpgInspectori cu nume schimbate, inculpaţi invitaţi să ia loc în timpul procesului, martori acuzaţi că ar fi avocaţii primăriei şi, de cealaltă parte, acuzaţii că dosarele ar fi fost încropite de procurori, din dorinţa de a arunca o imagine nefavorabilă primăriei lui Radu Mazăre. Acesta a fost „scenariul" după care s-a judecat ieri apelul procurorilor DNA împotriva achitării lui Petrică Munteanu, director în cadrul Primăriei Constanţa, şi a altor inspectori din cadrul instituţiei.

Prezent la instanţă de la primele ore ale dimineţii, directorul Direcţiei Organizare Evenimente şi Relaţii Internaţionale, din Primăria Constanţa, a avut de aşteptat câteva ore bune înainte ca instanţa să-i apeleze cauza. Plictisit pe holurile instanţei, în aşteptarea procesului, Munteanu bătea darabana pe genunchi, uitându-se nerăbdător la ceas. În cele din urmă, dosarul a fost strigat. De la bun început, avocaţii BCD Intermed, societate constituită parte civilă în cauză, al cărei administrator, Costică Bucur, a reclamat abuzurile pe care susţine că le-a îndurat din partea reprezentanţilor primăriei, au invocat un aspect deosebit de important.

Lizeta, avocata primăriei

Mai exact, avocaţii au pus sub semnul întrebării veridicitatea declaraţiilor date de martora Lizeta Haralambie la instanţa de fond, care i-a găsit nevinovaţi pe avocaţi. Concret, aceştia au venit cu un document în care se arată că femeia, audiată ca martor al apărării în proces, este avocata Primăriei Constanţa într-unul din dosarele pe care instituţia le are pe rolul instanţelor. În această situaţie, au spus avocaţii ce reprezintă BCD Intermed, mărturia sa ar sta sub semnul întrebării. În replică, avocaţii lui Petrică Munteanu şi ai celorlalţi acuzaţi au solicitat respingerea documentului respectiv ca probă şi neluarea sa în seamă de către instanţă, pe motiv că declaraţia Lizetei Haralambie ar avea legătură exclusiv cu acuzaţia de luare de mită ce li se aduce suspecţilor, acuzaţie faţă de care BCD Intermed nu are calitate procesuală. La finalul unor scurte dezbateri, completul de judecată format din preşedintele Maria Uzună şi judecătorul Eleni Cristina Marcu, a decis respingerea documentului ca probă. Printre celelalte chestiuni preliminare stabilite la proces, avocaţii suspecţilor au menţionat în faţa instanţei că o parte dintre aceştia şi-au schimbat numele de familie între timp, fie pentru că s-au căsătorit, fie din alte considerente. Astfel, inspectorul Lucian Remus Mâţă a devenit Lucian Remus, iar Aurora Pârvu şi-a schimbat numele în Aurora Traşcă, pentru că s-a căsătorit. În cele din urmă, procurorul DNA a luat cuvântul şi a solicitat condamnarea suspecţilor, apreciind că sentinţa prin care au fost achitaţi ar fi netemeinică şi nelegală. Totuşi, în ceea ce priveşte infracţiunea de fals intelectual de care este acuzat Petrică Munteanu procurorul a cerut încetarea procesului penal pe motiv că a intervenit prescripţia faptei, acelaşi motiv fiind invocat şi pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în cazul inspectorilor Aurora Pârvu, Cătălin Sebastian Lazăr, Florea Radu şi Doina Gheondea. Nu este de trecut cu vederea faptul că procurorul DNA a acuzat că sentinţa primei instanţe a preluat cu fidelitate argumentele expuse de apărare în concluziile scrise.

Munteanu şi Babuş, dosare identice

Pe parcursul pledoariei procurorului DNA, instanţa le-a îngăduit acuzaţilor să se aşeze, dat fiind că unul dintre ei acuza dureri de spate. La rândul lor, avocaţii BCD Intermed au precizat că, dacă instanţa de fond a respins unele dintre depoziţiile acuzării pe motiv că martorii ar fi fost părtinitori, acelaşi lucru ar fi trebuit să se întâmple şi cu declaraţiile unora dintre martorii apărării, printre care cea a primarului Radu Mazăre, Ionel Pilat şi alţii. În ceea ce priveşte apărarea, de la bun început avocatul Ioana Focşa a precizat faptul că dosarul dedus judecăţii derivă din dosarul cu numărul 8/P/2005, al structurii centrale a DNA. „În luna martie 2005, DNA a descins la Primăria Constanţa şi a luat toate documentele administraţie, încă din 2001. Au plecat cu mii de documente la Bucureşti. Pentru că nu au găsit nimic să-l incrimineze pe primarul Mazăre, procurorii DNA au făcut două dosare separate: acesta şi cel în care este incriminat Constantin Babuş, un alt director din primărie. Dosarele sunt aproape identice, iar cazurile sunt construite pe acelaşi schelet: au fost căutate şi găsite persoane fizice sau juridice din Constanţa care au depus plângere că li s-ar fi solicitat mită", a pledat avocatul. Totodată, aceasta a subliniat faptul că instanţa de fond nu a preluat cu fidelitate argumentele din concluziile scrise, ci „a făcut dovada rolului activ al instanţei, astfel cum este prevăzut de lege". „Nu există nici un fel de probă în ceea ce priveşte pretinderea sumei de bani, astfel încât nu a fost răsturnată prezumţia de nevinovăţie de care se bucură acuzaţii", au conchis avocaţii. În ultimul cuvânt, acuzaţii au precizat că se consideră nevinovaţi şi că sunt de acord cu cele susţinute de apărătorii lor. Judecătorii Curţii de Apel vor pronunţa o soluţie în acest caz în cursul săptămânii viitoare.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii