Dosarul „Alexandru Mazăre" şi dilema SRI

Se apropie „scadenţa": magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor decide pe data de 3 octombrie dacă rămân valabile sau pică interceptările din ancheta privindu-l pe senatorul Cătălin Voicu, acuzat de grave fapte de corupţie. De menţionat că este vorba despre aceleaşi interceptări care au dus la punerea sub acuzare a senatorului PSD de Constanţa Alexandru Mazăre, căruia procurorii anticorupţie îi impută comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă.

Mai exact, magistraţii Curţii Supreme trebuie să decidă dacă vor cere Serviciului Român de Informaţii declasificarea echipamentelor utilizate pentru efectuarea interceptărilor pe parcursul anchetei, astfel cum a solicitat expertul Gheorghe Pop, din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, chemat să autentifice interceptările pe care se bazează ancheta procurorilor DNA. La ultima înfăţişare în procesul care are strânsă legătură cu dosarul „Alexandru Mazăre", expertul a susţinut în faţa magistraţilor că nu poate stabili cu certitudine că înregistrările sunt autentice în lipsa celei mai importante dintre condiţiile stabilite de lege în acest sens, anume accesul la echipamentele cu care s-au realizat interceptările cu pricina. În replică, reprezentanţii SRI au răspuns printr-o adresă că respectivele echipamente sunt clasificate, potrivit legii. În aceste condiţii, judecătorii sunt cei care vor decide dacă vor obliga sau nu SRI să declasifice echipamentul. Surse apropiate cazului spun că, dacă instanţa va refuza cererea de desecretizare a tehnologiei de interceptare, atunci autenticitatea interceptărilor nu va putea fi stabilită cu certitudine, situaţie în care avocaţii apărării ar putea cere respingerea ca probă a convorbirilor înregistrate de procurorii anticorupţie. Ceea ce, spun aceleaşi voci, ar duce inevitabil la prăbuşirea inclusiv a dosarului „Alexandru Mazăre", din lipsă de probe.