Comunistii au confiscat bijuterii in valoare de 20 de miliarde de lei

Aurul nu aduce mereu fericirea

Recent, Guvernul a adoptat un act normativ care da posibilitatea celor carora le-au fost confiscate bijuteriile din aur in perioada 1946-1990 sa solicite restituirea acestora incepand cu 1 ianuarie anul viitor # Unul dintre cei care se tot chinuieste sa-si recupereze valorile confiscate este constanteanul Ibraim Kemaledin * Acestuia i-au fost confiscate bunuri ale caror valori aproape nu pot fi estimate * Desi are nenumarate procese pierdute cu Kemaledin, BNR isi da cu stangul in dreptul

Imediat dupa preluarea puterii de catre comunisti, in ideea refacerii tezaurului Romaniei, dar si in aceea de a-si umfla cat mai mult propriile buzunare, noua putere a declansat o adevarata prigoana impotriva tuturor celor care se presupunea ca ar putea avea cocosei, bijuterii din aur, salbe si galbeni, dar si alte bunuri de patrimoniu, respectiv tablouri, arme de epoca etc. De atunci, toti cei carora li s-au confiscat bijuteriile se tot lupta prin instante, castiga procesele cu Banca Nationala a Romaniei, pastratoarea acestor bunuri, dar degeaba. Recent, Guvernul a aprobat o Ordonanta de Urgenta pentru prorogarea pana la inceputul anului viitor a termenului de intrare in vigoare a Ordonantei de Urgenta numarul 190/2000 privind regimul metalelor pretioase. Solicitarea restituirii acestora va incepe din prima zi a anului viitor, iar cererile vor fi depuse pe tot parcursul anului viitor. Conform actului normativ in cauza, metalele pretioase sunt aurul, argintul, platina, osmiul, rhodiul, iridiul si paladiul, care au un continut de cel putin 96% metal pretios fin. In cazul obiectelor care nu se mai regasesc fizic, fiind topite sau valorificate, solicitantii vor primi despagubiri, in limitele stabilite de Banca Nationala a Romaniei. Unul dintre cei care se afla in aceasta situatie este constanteanul Ismail Kemaledin. Potrivit inventarului efectuat de Inspectoratul Judetean de Militie si intocmit la 14 mai 1971, BNR-ului i s-au predat o serie de bijuterii preluate de la Ismail Kemaledin, dar si de la Nicolae Marcu, toate acestea facand obiectul dosarului penal numarul 1677, din anul 1971. Inventarul face descrierea amanuntita a bunurilor confiscate, ridicate de la Marcu, de la Kemaledin, dar si de la Constantin Cuturicu si Mihai Negri, pe unde Kemaledin le ascunsese de teama sa nu-i fie confiscate, si pe care le prezentam in continuare, conform inventarului de care aminteam: un medalion din aur, avand pe o parte efigia Maicii Domnului; un inel din aur, in forma de floare, in mijlocul careia se afla 14 piese de culoare alba, prevazut cu patru sarme din aur rotunde; o verigheta din aur care are partea exterioara fara ornamentatii; un zar din aur, prevazut la colturi cu tortita din aur; o verigheta din aur fara ornamentatii; o pereche de butoni din aur, avand in montura cinci marci germane din timpul Kaiser-ului; o bratara din aur, formata din mai multe placute ovale; un medalion din aur, avand in montura efigia Maicii Domnului; un inel din aur, avand in relief capul unui luptator dac; o bratara din aur, formata din mai multe placute de forma rombica ce se unesc intre ele la extremitati; o pereche de cercei din aur, sub forma de emisfera, cu mai multe striatii in forma de frunze; un inel din aur, avand incrustata o floare.

BNR, faultata de propriii angajati

Ei bine, de atunci Ismail Kemaledin se tot chinuieste sa-si recupereze bijuteriile confiscate, dar in zadar. In acest sens, a intentat o serie de procese in instanta, pe care le-a si castigat, avand hotarari definitive si executorii, dar neaplicate de nimeni. Kemaledin mai incearca ceva: se adreseaza tuturor institutiilor Romaniei, respectiv Presedintiei, Guvernului, Ministerului de Interne, Ministerului de Justitie. Toate demersurile sale au fost, cel putin pana in prezent, zadarnice, nici una din institutiile respective neintervenind decat cu... promisiuni. Potrivit inventarului, lui Kemaledin i-au fost confiscate 140,98 de grame de bijuterii, insa, in realitate, intreaga cantitate este ceva mai mare de... 500 de grame, fiind estimata astazi la peste 20 miliarde de lei. Printre piesele preluate de Militie se afla, de exemplu, un inel cu o montura de 14 diamante, estimat de evaluatorii-experti la 80.000 de dolari, dar si cinci monede germane din anul 1852, care sunt evaluate la peste 300.000 de dolari, adica aproape zece miliarde de lei. In acest carusel al hartiilor, Kemaledin i-a facut KO si pe cei de la Banca Nationala, care i-au raspuns, in aceeasi zi de 17 iunie 1993, prin doua adrese inregistrate cu numerele 1241 si 1242, ca i-au "remis in xerocopie inventarul de depunere a acestor bijuterii la sucursala noastra remis si Procuraturii locale Constanta", pentru ca, doar cateva ore mai tarziu, sub aceleasi semnaturi ale directorului si consilierului juridic, sa i se spuna ca "bijuteriile enumerate in cerere nu sunt depuse la sucursala noastra de catre Inspectoratul Judetean de Politie". La asemenea raspunsuri bietul om nu stie ce sa mai creada, facand mai departe memorii peste memorii, sperand ca, odata si odata, i se va face dreptate si isi va recupera bijuteriile confiscate.