O Romanie injurata

Huiduielile nu mai contenesc de cateva zile incoace si se vor termina mult dupa 19 mai, cand va avea loc referendumul. Daca se vor termina vreodata.

Se injura de la Constanta la Carei si de la Portile de Fier la Botosani. Se injura din toate pozitiile. Nu scapa nimeni: nici Iliescu, nici Basescu, nici parlamentarii, nici Tariceanu, nici oligarhii. Ce sa mai zic de cei 322, care a devenit la noi mai dihai decat 999. Dar nu scapa de suduieli nici cetatenii de rand. Vecinii care, pana acum cateva zile, beau impreuna o dusca la poarta, acum brusc au intrat in febra referendumului si au inceput sa aiba pasiuni politice. Si sa se injure. Prietenia lor s-a dus de rapa dupa ce si-au dat seama ca unul este de acord cu Basescu, iar cel in care avea cea mai mare incredere si se cunosc de cand flacaiau, cu Geoana. Du-te, ba, cu Basescul tau! Dar Geoana al tau, ce-a facut, ma? Iii? Si tot felul din acestea. Asa se face ca romanii au ajuns o natie de injuratori. Toata tara s-a transformat intr-o usa de cort, unde fiecare racneste la celalalt, dar si la mai multi deodata, intensitatea vocii fiind singurul argument al logicii. Daca azi, la nivel mondial, s-ar organiza un campionat al injuratorilor, sigur am devansa toate natiunile care ar avea curaj sa se inscrie intr-o astfel de competitie. Daca la toate acestea s-ar face simtita si ura cu care sunt aruncate injuraturile, farmecul ar fi si mai puternic. Desigur nu lipsesc nici trivialitatile, care garnisesc injuraturile, toate fiind transmise din gura in gura, prin blog, prin sms, prin mess, prin radio si teve, peste gard, peste mesele carciumii. Dar si prin bannere si pancarte. Injuraturile, ca sport national, se practica aleatoriu, atunci cand doi se intalnesc, pur si simplu, venind de la sapa, de la piata sau de la carciuma. Sau in mod organizat, la mitinguri, pe tabere: ale pedeului sau ale coalitiei antipede. De la ultimele nu lipsesc fluieraturile si huiduielile. Cu ochii injectati de ura, admiratorii uneia sau celeilalte tabere sar unii la altii si se incaiera. Ba isi impart si pumni si picioare, fara sa mai tina seama ca, de la politica, isi aduc aminte de tot felul de chestii: cand l-a prins cu nevasta-sa in pat pe alalalt, cand i-a trecut porcul prin gard sau i-a sarit oratania in gradina si i-a distrus rasadul. Atunci, ploaia de injuraturi se revarsa si mai abitir si de-o parte si de alta. Numai ca pasiunile politice, completate cu tacamul de injuraturi, fluieraturi si huiduieli a trecut granita, cel putin de ieri existand si pe axa Constanta-Madrid. Nimeni nu constientizeaza si nici nu-si face probleme cam care ar fi ratia cotidiana de injuraturi: o fi prea mult, o fi putin, o mai trebui. Nu stie nimeni, iar concertul acesta, pe mai multe voci, dirijat sau nu, continua si va continua, asa cum spuneam, mult dupa terminarea referendumului. Si nici nu stie nimeni cat sau daca se va termina vreodata. In cazul asta, nici sperante nu sunt.

Scris de: {autor}Emilian ANDREI{/autor}