Groapa sau bomba ecologica Iridex

La Costinesti, in Sala Sporturilor, va avea loc in data de 8 iunie, o dezbatere publica pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu pentru activitatea de depozitare a deseurilor urbane de societatea comerciala Iridex Grup * Potrivit documentatiei inaintate la APM Constanta chiar de Iridex, depozitul de la Schitu degaja in zona emisii de metan si bioxid de carbon * Acestia sunt principalii constituenti ai gazului rezultat din depozitarea deseurilor menajere, produsi de microorganismele prezente in depozitele de servire in conditii anaerobe * Potrivit aceleiasi documentatii, cantitatea cea mai mare se elimina in primii cinci ani * Specialistii angajati de Iridex mai spun in aceeasi documentatie ca in cazul in care gazul nu este evacuat controlat din depozit, migrarea si acumularea acestuia pot prezenta o serie de riscuri * Printre acestea, pericol de incendiu prin autoaprindere, de explozie, degajari de mirosuri neplacute, dar si compusi toxici, afectarea componentei biologice a solului prin reducerea concentratiei de oxigen * Conform Studiului de Impact exista un real pericol de explozie prin posibila aparitie a acumularilor de gaze ce contribuie la efectul de sera * Autorizatia de construire a fost eliberata de Primaria Costinesti, la 12 mai 2004, iar depozitul, destul de complex, a fost pus in functiune la inceputul lunii august acelasi an * Din comisia de receptie a facut parte printre altii si primarul localitatii, Traian Cristea

Depozitul ecologic de la Costinesti a fost inaugurat cu surle si trambite la inceputul lunii august 2004, desi nu avea nici atunci si nici acum, toate avizele. La vremea respectiva, acesta era cea de-a treia investitie a grupului, dupa gropile de gunoi de la Chiajna, pentru municipiul Bucuresti, si cea de la Boldesti-Scaieni, pentru municipiul Ploiesti si localitatile invecinate.Pentru a avea cu ce se mandri, proprietarii investitiei spuneau ca rampa de aici a fost dotata cu instalatii moderne de compactare, balotare si impachetare a deseurilor, in scopul realizarii unui impact minim asupra factorilor de mediu, avandu-se in vedere si zona turistica in care este situata. De asemenea, se mai spunea ca aceasta tehnologie constituie o premiera tehnica in Romania si este printre putinele de acest fel existente pe plan mondial. Acum, odata cu dezbaterea de mediu a aparut si Studiul de Impact Asupra Mediului care ne arata si fata nevazuta a depozitului de la Costinesti.Pe agenda de lucru a Agentiei de Protectia Mediului Constanta se afla si dezbaterea publica pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu pentru activitatea de depozitare a deseurilor urbane, pentru groapa ecologica de la Schitu. "Lupta" dintre specialisti si societatea civila va avea loc in data de 8 iunie la Sala Sporturilor din Costinesti, la ora 16.00.Ca in povestiAutorizatia de construire numarul 83 pentru depozitul ecologic de la Costinesti a fost eliberata de Primaria Costinesti, pe data de 12 mai 2004. Constructorii au lucrat destul de rapid si primul depozit, de doua hectare, a fost terminat la inceputul lui august, acelasi an, atunci cand a fost efectuata receptia lucrarii si chiar data in functiune. Din comisia de receptie au facut parte Corneliu Pascu, patronul companiei Iridex, Traian Cristea, primarul comunei Costinesti, dar si trei ingineri specialisti si inspectorul de santier Florin Popescu, care oricum nu putea iesi din cuvantul primilor doi. Cu aceasta ocazie, cei din componenta comisiei, printre care si specialistul Cristea, au constatat ca din documentatia scrisa si desenata necesara a fi prezentata au lipsit sau erau incomplete unele piese.De asemenea, deficientele constatate de comisie arata ca si Cartea tehnica era incompleta, o mare parte din lucrari nu au fost executate, iar altele nu au fost executate conform proiectului. Cu toate acestea, comisia, cu specialistul Traian Cristea in componenta alaturi de senatorul conservator de Prahova, Corneliu Pascu, administratorul societatii Iridex, a efectuat si aprobat receptia lucrarilor si punerea depozitului in functiune.Duhoarea de la depozitul ecologicProiectul depozitul ecologic consta in montarea unei instalatii de presat si balotat deseurile, cu o capacitate totala preconizata de pana la 1,2 milioane de metri cubi de deseuri si cu o capacitate anuala de depozitare de 70 de mii de metri cubi. Odata cu punerea in functiune a acestei gropi s-a avut in vedere preluarea deseurilor de la 53.000 de locuitori din Costinesti, Amzacea, Agigea, Cumpana, Eforie, Techirghiol, Tuzla, Topraisar, la care se adauga si circa o suta de mii de turisti pe an, aceasta in ciuda faptului ca depozitele neorganizate din apropiere nu au fost inca anihilate. Depozitul este amplasat la aproape un kilometru spre sud de Costinesti, la circa un kilometru si jumatate est de DN 39 si tot cam la aceeasi distanta vest de faleza Marii Negre. Transportul tuturor mizeriilor se face pe un drum de circa un kilometru, direct prin statiune, sau pe un altul agricol, de circa doi kilometri, ocolit de soferi, fiind mai greu accesibil.In tot acest timp, vecinii nu neaparat din apropierea gropii, se plang, pentru cine are urechi sa-i asculte, ca mirosul ii innebuneste mai ales acum vara. Vantul care nu are in zona o directie precisa, aduce aproape permanent duhoarea atat catre plaja cat si catre vilele apropiate.Tot localnicii mai spun ca ar face plangeri, dar nu au unde pentru ca s-a vazut ca Traian Cristea se da cu oricare partid ajunge la putere, mai ales ca el a facut parte si din comisia de receptie a acestei lucrari.Aprobari pentru mizerieIn documentul aflat la Agentia de Protectia Mediului Constanta, la capitolul "Impactul asupra mediului" se lanseaza ipoteze destul de sumbre si se arata ca "deseurile pot fi zburate de pe rampa si pot provoca probleme daca baloturile nu sunt bine prinse in folie". De asemenea, apele uzate pot contamina panza freatica, solul si apa de suprafata, iar gazul metan poate provoca explozii, punand in pericol viata oamenilor de pe platforma. Tot in acelasi studiu se mai arata ca "fumul, mirosul, rozatoarele si ciorile pot afecta calitatea vietii riveranilor si pot produce riscuri pentru sanatatea muncitorilor din rampa". Culmea este ca, potrivit documentatiei inaintate la APM Constanta chiar de Iridex, depozitul degaja in zona emisii de metan si bioxid de carbon, acestia fiind principalii constituenti ai gazului rezultat din depozitarea deseurilor menajere, produsi de microorganismele prezente in depozitele de servire in conditii anaerobe. Potrivit aceleiasi documentatii, cantitatea cea mai mare se elimina in primii cinci ani, adica inca multi ani de aici incolo. Specialistii angajati de Iridex mai spun ca in cazul in care gazul nu este evacuat controlat din depozit, migrarea si acumularea acestuia pot prezenta o serie de riscuri precum incendii prin autoaprindere, degajari de mirosuri neplacute si de compusi toxici. De asemenea, emisiile pot afecta componenta biologica a solului prin reducerea concentratiei de oxigen, dar si explozii prin posibila aparitie a acumularilor de gaze ce contribuie la efectul de sera.