Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
07:34 24 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

85 de ani de tradiţie la fregate

ro

09 Sep, 2015 14:33 462 Marime text
Pentru a marca 85 de ani de tradiţii şi de evenimente remarcabile, realizate în istoria recentă a poporului român de către Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria şi, ulterior, de fregatele care poartă aceleaşi nume, Forţele Navale Române organizează vineri, 11 septembrie, la ora 12.00, o ceremonie militară şi religioasă în Portul Militar Constanţa, la care vor participa şi şefii promoţiei de absolvenţi de la toate instituţiile de învăţământ militar, din anul 2015, care poartă denumirea onorifică Regele Ferdinand – 150. Începând cu ora 13.00, la bordul celor două fregate vor fi prezentate expoziţii de fotografii din colecţia Muzeului Marinei Române şi expoziţii de pictură cu tematică marină, realizate de către pictorii Alexandru Ghinea şi Nicolae Găgeanu, iar elevii Colegiului Naţional de Arte Regina Maria din Constanţa şi eleva Lavinia Ghinea de la Şcoala Gimnazială nr. 3 din Mangalia vor susţine minirecitaluri de muzică clasică.Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria acostau în portul Constanţa în luna septembrie a anului 1930. Acestea fuseseră construite în şantierul din Napoli şi aveau inscripţionate pe bordaj Asul de Pică, respectiv Asul de Cupă. Navele se alăturau distrugătoarelor de tip M, Mărăşeşti şi Mărăşti, alcătuind Escadrila de Distrugătoare a Marinei Regale Române.România a reluat tradiţia acestor nave, prin intrarea în serviciul Marinei Române a Fregatei Regele Ferdinand, în luna septembrie 2004, şi a Fregatei Regina Maria, în primăvara anului 2005.Atât distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria, cât şi actualele fregate care le poartă numele, au scris pagini importante în istoria poporului român, de-a lungul zecilor de ani în care s-au aflat în serviciul Marinei Militare Române, prin misiunile executate în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi prin misiunile executate după anul 2005, sub comanda NATO şi UE.
          
****
La data de 4 septembrie 1930, ora 00.00, distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au părăsit portul Napoli, luând drumul către România, acostând în portul Constanţa trei zile mai târziu, la 7 septembrie. Conform Ordinului de Zi nr.35 al Comandamentului Marinei, navele au intrat în serviciu în ziua de 7 septembrie, înscriindu-se în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare.
Festivitatea prilejuită de botezul distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria a avut loc la 27 mai 1931, în portul Constanţa, iar începând cu 1 iulie 1931 au format, împreună cu distrugătoarele Mărăşti şi Mărăşeşti Escadrila de Distrugătoare. Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaştere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roşie, iar în borduri aveau inscripţionate pe bordaj Asul de Cupă - Regele Ferdinand, Asul de Pică - Regina Maria, Asul de Treflă - Mărăşeşti şi Asul de Caro – Mărăşti, escadrila fiind denumită simbolic Careul de Aşi al Marinei Regale Române.

Scurt istoric pentru Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria (perioada 1930-1961)
 
Contratorpiloarele Regele Ferdinand şi Regina Maria, devenite distrugătoare, au fost construite de şantierele italiene CTT&Pattison, devenite ulterior Officine Meccaniche e Cantieri Navali di Napoli, după un proiect Thornicroft, începând cu anul 1927 şi până în anul1930, când au sosit în ţară.
Lansarea la apă a avut loc în luna martie a anului 1929, la Napoli, iar probele de recepţie au durat până la 15 iunie 1930. La data de 28 iulie 1930 au sosit la Napoli echipajele şi s-au ambarcat la bordul distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria, iar la data de 4 septembrie 1930 distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au părăsit portul Napoli, luând drumul către ţară.
La data de 7 septembrie 1930, ora 13.00, navele au acostat în portul Constanţa, intrând în serviciul Marinei Regale Române, în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare.
La 22 iunie 1932, Majestatea Sa Regina Maria a dorit să viziteze nava care îi purta numele. Astfel, împreună cu 10 invitaţi a făcut un voiaj la Balcic, de unde s-a înapoiat în aceeaşi zi. La 23 aprilie 1937, Regina Maria s-a ambarcat din nou la bordul distrugătorului care îi purta numele şi a plecat într-un voiaj cu destinaţia Portsmouth, prilejuit de festivităţile nautice desfăşurate cu ocazia încoronării regelui George VI al Marii Britanii. Ca un arc peste timp, tot în portul britanic Portsmouth, fregatele Regele Ferdinand şi Regina Maria au primit pavilionul românesc, la mai bine de 70 de ani, în anul 2004, respectiv 2005, intrând în serviciul Forţelor Navale Române.
În anul 1938 au fost înscrise trei repere importante pentru istoria poporului român de către Distrugătorul Regina Maria. În luna ianuarie, nava a fost destinată să reprezinte România la serbările ocazionate de căsătoria prinţului moştenitor al Greciei, avându-l la bord pe prinţul moştenitor al Coroanei Române, Alteţa Sa Mihai, dar, datorită unei furtuni care a produs avarii grave navei, în perioada 4 – 6 ianuarie 1938, aceasta a fost obligată să se întoarcă la Constanţa.
Al doilea reper important a avut loc la data de 19 octombrie 1938, când Distrugătorul Regina Maria s-a deplasat în Turcia, iar comandantul navei, căpitan-comandorul Horia Măcellariu, ulterior comandant al Marinei Regale Române, a participat la funeraliile preşedintelui Turciei Kemal Attaturk, depunând o coroană de flori la mormântul acestuia.
Al treilea eveniment, înscris în istoria României de către Distrugătorul Regina Maria, a avut loc la data de 29 octombrie 1938, la decesul Reginei Maria. Conform testamentului reginei, trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeş, iar inima a fost transportată la reşedinţa din Balcic (în Bulgaria de astăzi). De la Constanţa până în Balcic, inima reginei a fost transportată cu Distrugătorul Regina Maria, sub comanda căpitan comandorului Horia Măcellariu, fiind adusă înapoi în ţară, în anul 1940, când România a pierdut Cadrilaterul, tot cu Distrugătorul Regina Maria, pentru a fi depusă în capela reşedinţei regale de la Bran.
La intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, se aflau în stare de operativitate numai distrugătoarele Regina Maria şi Mărăşeşti. Aceste nave au participat în ziua de 26 iunie 1941, împreună cu alte forţe ale Marinei Regale, la lupta navală din zona Tuzla, împotriva a două nave militare sovietice, crucişătoarele Moscova şi Harkov, care aveau un deplasament de 5.900 t fiecare. Focul artileriei distrugătoarelor româneşti precum şi al bateriei germane Tirpitz au obligat navele sovietice să schimbe de drum şi să ajungă în situaţia de a intra în câmpul de mine plasat de militarii români. Drept urmare, Crucişătorul Moscova s-a scufundat iar Crucişătorul Harkov avariat, s-a retras.
Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaştere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roşie, iar în borduri aveau inscripţionate Asul de Cupă - distrugătorul Regele Ferdinand, Asul de Pică - Regina Maria, Asul de Treflă - Mărăşeşti şi Asul de Caro - Mărăşti. Misiunile navelor în timpul războiului antisovietic au constat în apărarea litoralului românesc, în asigurarea siguranţei transporturilor de trupe şi materiale, în protecţia navelor care executau minări în zonele de litoral ale ţării noastre, dar şi în zone ale teatrului de operaţiuni din nordul Mării Negre.
La data de 30 noiembrie 1941 Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au scufundat un submarin în zona Şabla, Bulgaria, iar la 17 decembrie 1941 au scufundat un submarin inamic în zona Burgas.
În perioada aprilie – mai 1944, distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria a participat, alături de alte nave româneşti, la cea mai mare operaţiune navală din Marea Neagră - Operaţiunea 60.000, care a constat în evacuarea trupelor române din Crimeea.
La 30 august 1944 la orele 2.40, în portul Constanţa au intrat primele unităţi navale sovietice. La bordul distrugătoarelor şi a altor nave militare româneşti au pătruns în ziua de 5 septembrie ofiţeri şi soldaţi sovietici înarmaţi, care au debarcat echipajele româneşti, ofiţerii şi maiştrii militari fiind internaţi în clădirea Gării Maritime din port.
Distrugătoarele Regele Ferdinand, Regina Maria şi celelalte două distrugătoare tip M, Mărăşeşti şi Mărăşti, împreună cu alte nave ale Marinei Regale Române, având la bord echipaj sovietic, au părăsit portul Constanţa în ziua de 12 octombrie 1944, la orele 16.00, intrând în compunerea flotei sovietice dislocată în porturile din Marea Neagră.
La 11 mai 1951, prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00316, a fost constituit Divizionul de Distrugătoare, format la început din navele Mărăşti şi Mărăşeşti, iar de la 24 iunie 1951 în componenţa acestuia au intrat şi distrugătoarele tip R – Regele Ferdinand şi Regina Maria - restituite de guvernul sovietic.
Activitatea la bordul distrugătoarelor s-a desfăşurat până în aprilie 1961, când a început acţiunea de tăiere a acestora şi a altor nave ale Marinei Militare Române.

Istoria recentă a fregatelor Regele Ferdinand şi Regina Maria.(de la misiunile în serviciul Marinei Regale Britanice la misiunile în serviciul Forţelor Navale Române)
 
De la Fregata HMS Coventry la Fregata Regele Ferdinand,  număr de bordaj 221

Fregata tip 22 (Batch 2) HMS Coventry a fost construită de şantierul Swan Hunter din Anglia. Operaţiunile de construcţie a navei au demarat în anul 1984, aceasta fiind lansată la apă în luna aprilie 1986, când a fost încadrată şi cu echipaj. A intrat în serviciul Marinei Regale Britanice în luna octombrie 1988, cu numărul de bordaj F98. A fost dislocată în numeroase zone, de la Golful Arabic, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian, până la Marea Mediterană şi Marea Caraibelor, unde, în timpul ultimei sale misiuni, în luna noiembrie 2001, a jucat un rol decisiv în capturarea unui transport de cocaină, în valoare de 40 milioane de lire.
A parcurs 425.776 Mm şi a navigat o durată care depăşeşte 30.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare pe mare de 25% pe an. A fost dislocată în acţiunile Marinei Regale Britanice din Kosovo, în anul 1999, iar la sfârşitul aceluiaşi an a continuat să reprezinte contribuţia Marii Britanii la Forţa Navală Atlantică a NATO.
A ieşit din serviciul Marinei Regale Britanice în luna ianuarie 2002, iar începând cu anul 2003 a intrat într-un program de regenerare şi modernizare pentru a fi preluată de către Forţele Navale Române.

Fregata Regele Ferdinand
Prin Hotărârea nr.1423 din 12 decembrie 2002, Guvernul României a aprobat achiziţia de către MApN a două fregate tip 22, disponibilizate de către Marina Regală Britanică, şi începerea etapei I de regenerare şi modernizare a acestora.
La data de 01 mai 2004, personalul selecţionat şi pregătit pentru ocuparea posturilor la Fregata Regele Ferdinand a fost numit în funcţii. Echipajul complet al navei s-a reunit la Portsmouth, Marea Britanie, în perioada 2 - 7 iulie 2004, pentru luarea în primire a navei şi desfăşurarea pregătirii centralizate sub coordonarea specialiştilor britanici.
La data de 9 septembrie 2004, pe dana Victory Jetty din portul Portsmouth, Marea Britanie, prima fregată tip 22, achiziţionată de statul român, a primit numele Regele Ferdinand şi numărul de bordaj F 221, fiindu-i conferit, în cadru festiv, pavilionul românesc al navei, de către Preşedintele României.
Nava a părăsit portul Portsmouth la 26 noiembrie 2004, orele 13.30 şi a acostat în portul Constanţa vineri, 10 decembrie 2004, fiind escortată la intrarea în port de două elicoptere şi nave de luptă.
De-a lungul celor peste zece ani de când este în serviciul Forţelor Navale Române, Fregata Regele Ferdinand a înscris mai multe repere în istoria recentă a ţării noastre, prin realizarea a numeroase premiere. Astfel, în anul 2005, a fost prima navă militară românească ce a participat la Operaţia NATO Active Endeavour, în Marea Mediterana, în anul 2008 a efectuat prima vizită oficială a unei nave militare româneşti într-un port din Israel.
În luna noiembrie 2009, în premieră pentru Forţele Navale Române, în cadrul echipajului fregatei Regele Ferdinand a fost încadrat serviciul de luptă aviaţie, iar în anul 2011 a participat la prima misiune de luptă a Foţelor Navale Române de după cel de-Al Doilea Război Mondial, la Operaţia de impunere a embargoului din Libia, Unified Protector, sub comanda UE.
În anul 2012, Fregata Regele Ferdinand a realizat mai multe misiuni, în premieră, în istoria Forţelor Navale şi a României. A fost prima navă militară a ţării noastre care a tranzitat Canalul Suez şi a executat misiuni de combatere a pirateriei navale în Emisfera Sudică, în Oceanul Indian, în cadrul Operaţiei Atalanta a Uniunii Europene. În timpul acestei misiuni, fregata Regele Ferdinand a jucat şi un rol activ în domeniul diplomaţiei navale, fiind un remarcabil ambasador al României în porturile africane din Djibouti, Tanzania şi Insulele Seychelles.   

Scurt istoric: de la Fregata HMS London la Fregata Regina Maria

Nava este o fregată de tip 22, generaţia a II-a. Operaţiunile de construcţie a navei au demarat pentru Marina Regală Britanică la 23 februarie 1982, fiind lansată la apă la 27 octombrie 1984. Operaţiunea de comisionare a avut loc în 1987, iar nava a primit numele Bloodhound şi numărul de bordaj F95. La solicitarea primarului capitalei britanice, în amintirea distrugătorului clasa County, având acelaşi nume cu oraşul Londra, tradiţie foarte populară în Marina Regală Britanică, nava a preluat numele de HMS London.
În anul 1988, nava a fost dislocată în Marea Baltică având misiunea de a testa echipamentul de detectare submarină de pe navele ruseşti, iar în anul 1991 a fost dislocată, ca navă comandant, în forţa Marinei Regale Britanice din Golful Persic. În anul 1993, a participat activ la Războiul din Golf, iar în anul 1995 a participat la războiul din Bosnia.
În luna noiembrie 1998, a participat, din partea Marinei Regale Britanice, la exerciţii în Marea Neagră, alături de nave militare ale României şi Ucrainei, iar în perioada 21-24 noiembrie a vizitat portul Constanţa.
Fregata HMS London a ieşit din serviciul Marinei Regale Britanice în anul 1999. În perioada cât a fost în serviciu, a parcurs peste 300.000 Mm, a fost dislocată în climate de la arctic la tropical şi a navigat o durată care depăşeşte 35.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare mai mare de 25% din anii cât s-a aflat în serviciu.
 În anul 2004, a început parcurgerea unui program de regenerare a fregatei, program care avea ca obiectiv asigurarea parametrilor iniţiali ai tehnicii de la bord şi implementarea de tehnică şi armamente noi.

Fregata Regina Maria
La data de 01 august 2004, a intrat în vigoare statul de organizare al fregatei Regina Maria, nava cu numărul de bordaj F 222.
În luna martie 2005, întregul echipaj a fost dislocat în baza navală NELSON din Portsmouth, Marea Britanie, în vederea începerii pregătirii pentru preluarea navei de către statul român.
La data 16 aprilie 2005, a fost semnat acordul de recepţie a fregatei Regina Maria, iar la 21 aprilie 2005 a avut loc ceremonialul de înmânare a pavilionului navei şi de intrare a acesteia în serviciul Forţelor Navale Române. La data de 14 iulie 2005, fregata a părăsit baza navală NELSON din Portsmouth, Marea Britanie, începând marşul către ţară. Ceremonialul de primire a Fregatei Regina Maria în portul Constanţa a fost oficiat în prezenţa Preşedintelui României, la data de 25 iulie 2005.
În cei zece ani de când se află în serviciul Forţelor Navale Române, echipajul Fregatei Regina Maria, a obţinut rezultate remarcabile în timpul executării unor misiuni sub pavilion NATO şi UE, precum: Cooperative MAKO (2006), Operaţia Active Endeavour (2006, 2009, 2011), NIIRIS (2007), SUMMIT-ul NATO (2008).
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii