Forțele Navale Române, la ceas aniversar! 163 de ani de tradiție și profesionalism

Statul Major al Forțelor Navale a desfășurat marți, 24 octombrie, la sediul din București, o ceremonie militară, pentru a marca împlinirea, la data de 22 octombrie 2023, a 163 de ani de la înființarea realizată prin Unificarea flotilelor Moldovei și Țării Românești, sub denumirea de Corpul Flotilei, în baza Înaltului Ordin de Zi nr. 173 din data de 22 octombrie 1860, semnat de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a pus bazele Marinei Militare Române moderne, instituție denumită, în prezent, Forțele Navale Române.

Misiunea principală a acestei categorii de forțe din Armata României este aceea de a apăra granițele maritime și fluviale ale țării noastre, precum și spațiul naval, terestru și aerian din proximitatea litoralului românesc. Totodată, prin acțiunile desfășurate, Forțele Navale Române contribuie la asigurarea securității și stabilității în regiunea Mării Negre.

„În prezent, Forțele Navale Române se prezintă ca o structură capabilă, flexibilă și credibilă, care, alături de partenerii euroatlantici, contribuie semnificativ la consolidarea nivelului de securitate din zona de responsabilitate, prin participarea la exerciții multinaționale pe flancul de sud-est al Alianței Nord-Atlantice și la operațiile Uniunii Europene și NATO, desfășurate în Marea Mediterană, precum Operația EUNAVFOR MED IRINI și Operația SEA GUARDIAN, la care fregata „Regele Ferdinand” și fregata „Regina Maria” au participat în acest an. Totodată,

Forțele Navale Române au participat cu nave și personal la exerciții multinaționale în Marea Neagră, în zona lagunară și pe Dunăre, sub comandă națională sau aliată, iar printre acestea pot aminti exercițiile Sea Shield, Poseidon, Saber Guardian, EP MCM Dive, Sea Breeze, Breeze și Baltops.

De asemenea, în contextul actual de securitate din regiunea Mării Negre, rolul Forțelor Navale Române de furnizor de stabilitate este unul tot mai important în arhitectura sistemului de apărare națională și colectivă. În acest sens, executăm, în mod sistematic, acțiuni de cercetare a spațiului maritim, în vederea identificării pericolelor de navigație, în special, al minelor marine aflate în derivă, provenite din zona de nord a Mării Negre. În acest sens, planurile de activități și procedurile operaționale ale Forțelor Navale Române au fost adaptate rapid, pentru a răspunde eficient la un mediu divers de amenințări în spațiul maritim cu un pachet de forțe format din nave militare, elicoptere IAR-330 Puma Naval, drone de cercetare maritimă, detașamente de scafandri de luptă EOD și structuri de comandă și control.

Însă, întreg spectrul de provocări cu care ne confruntăm, ca parte a celei mai puternice alianțe militare din lume, ne obligă să atingem standarde înalte și să identificăm cele mai bune soluții pentru dezvoltarea nivelului capabilităților și instrumentelor utilizate în îndeplinirea misiunilor specifice. În privința acestui aspect, trebuie subliniat faptul că, în data de 27 septembrie 2023, în serviciul Forțelor Navale Române a intrat vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, prima dintre cele două nave prevăzute prin acordul de tip guvern la guvern, încheiat între România și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Acest program va crește capacitatea noastră de a acționa eficient pentru contracararea pericolului de mine, în scopul protejării căilor de navigație din zona de responsabilitate.

Achiziția celor două vânătoare de mine nu reprezintă singurele investiții realizate, iar pentru ca organismul Forțelor Navale Române să funcționeze onorabil și profesionist, atât la nivelul structurilor luptătoare, cât și la cel al structurilor administrative, logistice și de învățământ, există permanent proiecte de dezvoltare și de modernizare. Printre acestea, se numără sisteme moderne de comunicații pentru navele din dotare și programe de avertizare timpurie în domeniul maritim, derulate împreună cu partenerul strategic, Statele Unite ale Americii, pentru obținerea unei imagini maritime recunoscute a zonei Mării Negre, în vederea analizării și gestionării activităților maritime din zona de responsabilitate. Un alt obiectiv îndeplinit în această perioadă constă în încheierea procesului de reparații capitale și de modernizare a navei maritime pentru scafandri „Grigore Antipa”, platformă care v-a contribui semnificativ la îndeplinirea cu succes a misiunilor viitoare executate de specialiștii Centrului 39 Scafandri. Forțele Navale Române au realizat investiții pentru reparații și modernizări și la nave din compunerea Flotei, iar printre acestea amintesc fregatele T22, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, cu instalații de localizare a amenințărilor de la suprafața apei, sisteme de comunicații și de informații electronice, precum și cu turbine noi de marș. De asemenea, au fost realizate reparații de andocare la fregata 111 „Mărășești”, corveta 265 „Contraamiral Horia Macellariu” și dragorul maritim 29 „Locotenent Dimitrie Nicolescu”, proiecte care contribuie la menținerea unui nivel ridicat de operativitate al Flotei, pentru îndeplinirea obiectivelor, atât prin efort național, cât și în context aliat. Totodată, menționez faptul că suntem în curs de omologare a noilor turbine de marș instalate la bordul navei purtătoare de rachete 189 „Pescărușul” din compunerea Divizionului 150 Rachete Navale.

Capacitatea de reacție și acțiune a Forțelor Navale Române este în continuă dezvoltare, odată cu integrarea la bordul tuturor platformelor navale de noi sisteme de supraveghere și de monitorizare a traficului maritim și fluvial din zona de responsabilitate, precum și cu achiziția de 16 sisteme antidronă, care vor intra în dotare până la sfârșitul acestei luni. Totodată, suntem în proces de revitalizare a minelor marine și de achiziționare și dotare a navelor purtătoare de artilerie cu muniție calibru 122 milimetri cu bătaie mărită, tocmai pentru a demonstra continuu că suntem pregătiți să răspundem oricărui tip de scenariu și să asigurăm securitatea spațiului maritim și fluvial.  

Proiecția dezvoltării Forțelor Navale Române, pe termen scurt și mediu, cuprinde programe prevăzute pentru perioada 2023-2026, prin intrarea în serviciul Forțelor Navale Române a unui sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă, a două elicoptere specializate în lupta la suprafață, precum și a transportoarelor amfibii pentru Regimentul 307 Infanterie Marină, structură unică în compunerea Armatei României. Toate aceste programe de înzestrare vor contribui la îndeplinirea țintelor de capabilități asumate de România față de NATO.

În aceeași idee a investițiilor și dezvoltării structurilor din Forțele Navale Române, ne-am concentrat eforturile și pe modernizarea instituțiilor militare de învățământ, prin dotarea acestora cu tehnologie de ultimă generație, iar aici pot face referire la noul simulator de navigație pe ape interioare de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, însă și la alte proiecte de dezvoltare destinate instituțiilor militare de învățământ și formare profesională din Forțele Navale Române. Acest sistem performant este destinat să consolideze baza materială de pregătire și instruire, pentru studenții și marinarii militari.

Investiția în educație reprezintă pentru Forțele Navale Române, o ancoră de stabilitate în sistemul național de educație, o investiție importantă pentru viitor. Prin urmare, în conformitate cu Planul de implementare a „Concepției modernizării și dezvoltării învățământului militar în perioada 2021-2026 și în perspectivă până în anul 2030”, în instituțiile de învățământ militar de marină sunt în derulare proiecte importante de modernizare, iar programele de studiu au fost adaptate în conformitate cu cele de înzestrare ale Forțelor Navale Române. 

La ceas aniversar, doresc să mulțumesc pentru devotamentul, pasiunea și efortul depus de-a lungul anilor de întregul echipaj al Forțelor Navale Române, căruia îi transmit sincere felicitări, urări de sănătate, putere de muncă și realizări deosebite în activitățile viitoare. Totodată, doresc să-mi exprim recunoștința și față de celelalte categorii de forțe din Armata României și față de eșalonul superior, Statul Major al Apărării, din partea cărora am beneficiat permanent de sprijinul necesar pentru atingerea obiectivelor proprii și comune, stabilite în vederea promovării intereselor țării noastre.
La mulți ani Statului Major al Forțelor Navale și Forțelor Navale Române! Bun cart înainte!”, a transmis în alocuțiunea sa șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait.

Ceremonia militară organizată cu prilejul Zilei Statului Major al Forțelor Navale s-a desfășurat în prezența șefului Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, șefului Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait, șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, general-locotenent Viorel Pană, reprezentanți ai structurilor din Armata României și de la structuri subordonate Statului Major al Forțelor Navale, precum Comandamentul Flotei „Viceamiral Vasile Urseanu”, Flotila Fluvială „Mihail Kogălniceanu”, Centrul 39 Scafandri și Brigada Radioelectronică și Observare „Callatis”. În cadrul activității, au fost conferite distincții și embleme militare, în semn de apreciere și recunoștință pentru contribuția adusă la dezvoltarea și promovarea imaginii Forțelor Navale Române și Armatei României, precum și premii pentru participarea la competițiile sportive organizate cu prilejul Zilei Armatei României.

Scurt istoric al Forțelor Navale Române
 
Cu o lungime a coastei maritime de 245 km, zona de responsabilitate maritimă a Forțelor Navale Române, care acoperă apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă, stabilite conform tratatelor internaționale, cuprinde o suprafață de aproximativ 30.000 km², de două ori mai mare decât suprafața Dobrogei. Este o zonă vitală pentru România,  în care se află bogate resurse de hidrocarburi și obiective din domeniul infrastructurii critice a țării noastre (platformele de foraj maritim și conductele de transport hidrocarburi).

De asemenea, în zona fluvială, Forțele Navale Române au în responsabilitate cei 1.075 km de fluviu pe care țara noastră îi deține, și care reprezintă 38% din lungimea totală a Dunării, o importantă cale de navigație spre interiorul continentului european. Atât pe Dunăre, cât și pe mare, navele militare românești sunt o prezență constantă, în zona de responsabilitate, pentru asigurarea securității maritime și fluviale a României și a flancului estic al Uniunii Europene și al NATO.

Dezvoltarea Marinei Militare Române a început să se contureze odată cu unirea Principatelor Române din anul 1859, care a atras după sine unificarea flotilelor celor două țări surori, Moldova și Muntenia, la data de 22 octombrie 1860, sub denumirea de Corpul Flotilei. În timpul Războiului de Independență din perioada 1877-1878, Flotila Română s-a afirmat în numeroase acțiuni de atac asupra navelor otomane inamice, de sprijin cu foc de artilerie și de instalare baraje de mine pe Dunăre. După câștigarea independenței, Dobrogea a revenit la Patria-Mamă, fapt ce a generat și apariția segmentului maritim al Marinei Militare Române.

Până la Primul Război Mondial, potențialul combativ al României a crescut semnificativ, Marina Militară Română beneficiind de trei programe de dotare cu nave și mijloace de navigație, în anul 1907, la Galați, fiind lansate patru monitoare și opt vedete fluviale, care au format prima Escadră de Dunăre.

După unirea tuturor provinciilor istorice românești, din anul 1918, flota militară s-a dezvoltat și au intrat în dotare tipuri noi de nave, precum distrugătoarele de tip ,,M”, ,,Mărășești” și ,,Mărăști” (1920), și de tip ,,R”, ,,Regele Ferdinand” și ,,Regina Maria” (1930), primul submarin românesc, ,,Delfinul” (1936) și cea de-a doua navă-școală ,,Mircea” (1939) și puitorul de mine ,,Amiral Murgescu”, prima navă militară de construcție românească, lansată la Galați, în anul 1939. Toate aceste dotări au dus la transformarea Marinei Militare Române într-o forță modernă și echilibrată, capabilă să facă față amenințărilor din Marea Neagră.
În timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, întreaga marină a contribuit considerabil la susținerea efortului general de război al Armatei României. După cel de-al Doilea Război Mondial, România a fost lipsită, în primii ani postbelici, de flota maritimă și, într-o mare măsură, și de cea fluvială, din cauza preluării navelor românești de către Uniunea Sovietică, nave restituite ulterior, parțial, în urma înțelegerii între guvernul U.R.S.S. și cel al României.

În perioada 1946-1947, structura Marinei Militare Române a fost reorganizată, ca urmare a presiunilor politice și militare la care au fost supuse autoritățile de la București de către sovietici. Cu toate aceste greutăți, generate de amestecul brutal al sovieticilor, conducerea Forțelor Maritime Militare a continuat să susțină marina militară ca armă de elită în cadrul Armatei României și să participe la garantarea suveranității și integrității teritoriale a țării. Odată cu reintrarea în dotare a monitoarelor, a fost reconstituită Flotila de Dunăre, iar în anul 1962 a fost înființată Divizia 42 Maritimă, continuatoarea tradițiilor Diviziei de Mare, mare unitate care fusese desființată la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. În perioada 1965-1989, Marina Militară s-a dezvoltat, în conformitate cu doctrina de apărare a țării în vigoare în acea perioadă, și au fost construite numeroase nave militare maritime în șantierele navale românești, la sfârșitul anilor ’70 și la începutul anilor ’80, precum escortoarele ,,Midia” și ,,Constanța”, crucișătorul ușor ,,Muntenia”, transformat în distrugător, iar ulterior în fregata ,,Mărășești”, fregatele din clasa ,,Eustațiu Sebastian”, clasificate apoi în corvete.

După evenimentele din decembrie 1989, Comandamentul Marinei s-a restructurat într-o manieră modernă, susținând aplicarea unei politici noi privind apărarea țării, în noul context geopolitic european, schimbându-și denumirea în Statul Major al Forțelor Navale. Reînviindu-se tradiția apărării fluvio-maritime, a fost înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Comandamentul Componentei Navală. La fluviu, au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială, Serviciul Fluvial și, ulterior, în Flotila Fluvială.

În prezent, Forțele Navale Române continuă tradiția de apărare a granițelor fluviale și maritime și contribuie la dezvoltarea diplomației militare navale, pe meridianele lumii, oriunde statul român își are interesul geostrategic. După integrarea României în Alianța Nord-Atlantică, în anul 2004, Forțele Navale Române au fost prima categorie de forțe din Armata României complet profesionalizată.
Odată cu integrarea României în NATO, Forțele Navale Române au participat, în perioada 2004-2023, cu peste 4.000 de militari, la misiuni în teatre multinaționale de operații maritime și terestre.

Citește și: 

Forțele Navale Române participă la Conferința Forumului Securității Maritime