Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
01:17 20 09 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Comunicat de presă - Senat

ro

02 Oct, 2015 12:40 705 Marime text
Cu ocazia celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 28 septembrie-2 octombrie 2015), senatorul Titus Corlățean a luat cuvântul, în plenul Adunării, pe marginea raportului cu tema: “Implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului”, raportor Klaas de Vries, Olanda, Grupul Socialist. Raportul examinează dificultățile semnalate în statele membre, între care și România, pe tema executării hotărârilor Curții Europene.
În expunerea sa,  senatorul Corlățean a subliniat importanța eficacității și credibilității mecanismului de control de la Strasbourg, respectiv a executării efective și depline a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de către statele condamnate. Acest mecanism are ca fundament Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și competențele Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.
Parlamentarul și-a exprimat susținerea pentru majoritatea concluziilor cuprinse în proiectul de rezoluție și de recomandare, iar în privința deficiențelor constatate în elaborarea acestui raport și a anexelor sale a propus ca, pe viitor, măsurile de reformă și de executare a hotărârilor CEDO, întreprinse în acest domeniu de statele membre să fie evaluate și valorizate în mod corect, în special pe fond și nu dintr-o perspectivă cu precădere birocratică și tehnică.
Referindu-se la România, a arătat că, ulterior căderii comunismului,  restituirea imobilelor naționalizate a fost una dintre cele mai delicate probleme, care a făcut totodată obiectul unei bogate jurisprudențe a Curții. A relevat că în anul 2013, grație excelentei cooperări cu CEDO și Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, Guvernul a promovat și, ulterior,  Parlamentul României a adoptat o lege istorică privind un nou mecanism de compensare. Acest mecanism a fost consacrat de CEDO drept o cale de recurs intern eficace, aflată de acum înainte la dispoziția reclamanților și care rezolvă majoritatea situațiilor de acest tip. În consecință, nu mai este nevoie să se recurgă la calea de atac în fața Curții Europene, iar problemele de acest gen pot fi rezolvate în plan intern, în România, prin utilizarea noii legi. Din aceste motive, Curtea Europeană a radiat de pe rolul său sute de alte plângeri având un obiect similar.  Deși raportul  face referire la 442 de hotărâri similare, în realitate au fost mai mult de 2000 de astfel de hotărâri. Alte 85 de cauze similare, aflate pe rolul Comitetului Miniștrilor, au fost de asemenea închise. În context, a adăugat că în pronunțarea acestor hotărâri  nu a fost plafonat nivelul de compensare (așa cum s-a întâmplat în cazul altor state membre), consacrându-se principiul restitutio in integrum sau un mecansim de compensare corespunzător, iar efortul politic al României și, respectiv impactul bugetar foarte important trebuie să fie valorizate corespunzător la Strasbourg, prin eliminarea pe viitor de la capitolul  deficiențe structurale, în cazul României, a tematicii hotărârilor CEDO privind imobilele naționalizate.
Senatorul român a comentat și informațiile prezentate în raport referitoare la România pe o serie de alte teme. În ceea ce privește durata excesivă a procedurilor judiciare, parlamentarul român a subliniat importanța măsurilor de reformă legislativă adoptate prin noile coduri de procedură civilă și, respectiv penală, precum și impactul pozitiv în creștere din practica judiciară. A subliniat, pe de altă parte, că tematica condițiilor de detenție din România asupra căreia atât Curtea Europeană, cât și raportul se pronunță, reprezintă într-adevăr un subiect de preocupare, care trebuie privit în primul rând din perspectiva caracterului limitat al resurselor bugetare care pot fi alocate. A făcut referire, în acest context, la un pachet important de reforme lansat de ministrul justiției din România (adoptarea Strategiei naționale 2015-2019 de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, alocări bugetare suplimentare pentru ameliorarea condițiilor de detenție, o inițiativă lansată pe relația cu Comisia Europeană și susținută de alți 10 miniștri ai justiției din UE, pe această temă).
În final, parlamentarul român și-a exprimat convingerea că elementele prezentate în raport privind România vor fi analizate cu toată atenția de autoritățile române competente.
Adunarea Parlamentară a adoptat, prin vot, o rezoluție și un set de recomandări adresate statelor membre ale Consiliului Europei și Comitetului Miniștrilor vizând accelerarea procedurilor de executare a hotărârilor CEDO.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii