Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:11 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la cea de a IV - a ediţie „Dialoguri@MAE” pe tema Uniunii Energetice şi a securităţii energetice regionale

ro

30 Jun, 2015 18:33 428 Marime text
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marţi, 30 iunie 2015, la cea de-a IV-a ediție a evenimentelor interactive Dialoguri@MAE, cu tema „Uniunea Energetică - evoluţie şi perspective; contribuţia României la consolidarea securităţii energetice în regiune”.

Moderatorul evenimentului a fost ambasadorul Mihnea Constantinescu, reprezentant cu însărcinări speciale al Guvernului României pentru securitate energetică, și i-a avut ca invitați pe Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Radu Dudău, director Energy Policy Group, şi Vasile Iuga, managing partner, PwC România.

Au participat membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai mediului academic şi ai think-tank-urilor din România, experți și analiști în domeniu, funcţionari din instituţiile române şi din străinătate.
Scopul evenimentului a fost lansarea unei dezbateri, la nivelul societății civile și al specialiștilor în domeniu, referitoare la provocările pe care le presupune implementarea adecvată a strategiei privind Uniunea Energetică - una dintre priorităţile politice actuale ale Uniunii Europene – şi la elementele de poziţionare a României în cadrul demersurilor europene aferente acestui subiect şi, în general, situaţiei regionale privite prin prisma securităţii energetice.  
Ministrul Bogdan Aurescu a deschis dezbaterea trasând liniile de context, la nivel regional şi global, în care a fost lansată iniţiativa Uniunii Energetice, precum şi caracteristicile, obiectivele şi perspectivele materializării conceptului. „Uniunea Energetică este un proiect al UE ambiţios şi de o anvergură impresionantă, cu potenţialul de a declanşa transformări semnificative pe termen mediu şi lung în sectorul energetic european şi nu numai; aceasta poate fi un punct de plecare pentru găsirea unui model de cooperare internaţională fără precedent în domeniul energetic. (…).Uniunea Energetică este mai mult decât o simplă strategie sectorială. Ea reprezintă un semnal clar al statelor membre că dialogul, integrarea şi cooperarea sunt de preferat oricăror altor abordări. Conceptul Uniunii Energetice presupune, prin urmare, transformarea pe termen lung a sistemului energetic european şi resetarea politicii energetice a Uniunii Europene”, a declarat Bogdan Aurescu.
Șeful diplomației române a vorbit despre implicarea României în elaborarea şi aplicarea acestei strategii a UE, arătând că „energia este un domeniu în care România beneficiază de un potenţial semnificativ, iar pe acest fond, România a avut permanent o implicare activă în elaborarea conceptului Uniunii Energetice, oferind variante concrete de lucru la Bruxelles, în dorinţa de a contribui la dialogul european pe această tematică şi de a face să-i fie acceptate punctele de vedere. (…) Suntem în continuare angrenaţi în procesul de consultare europeană, inclusiv în stabilirea unei platforme corespunzătoare privind guvernanţa Uniunii Energetice.”
În acest context, ministrul a evocat principalele proiecte promovate de România în contextul eforturilor de diversificare a surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, subliniind necesitatea compatibilității lor cu regulile şi principiile UE: “Trebuie să valorificăm propriile resurse energetice în modul cel mai eficient şi să diversificăm rutele de aprovizionare și, foarte important, sursele, pentru a ne spori securitatea energetică. (…). De asemenea, România urmărește promovarea, în mod special, a Mării Negre ca parte integrantă a abordării europene de valorificare a potenţialului european de producţie. Resursele energetice din platoul continental al Mării Negre aduc avantaje incontestabile cadrului energetic regional, în termeni de predictibilitate, siguranţă, costuri şi sprijinirea accesării acestor resurse cu prioritate”, a mai evidențiat ministrul de externe.
Șeful diplomației române a atras atenția asupra necesității cooperării regionale în domeniul energetic, cu accent asupra regiunilor vulnerabile precum Europa Centrală şi de Sud-Est, amintind oportunitatea proiectului AGRI LNG la Marea Neagră şi a includerii în piaţa regională a gazelor a surselor LNG din regiune. Totodată, a evidențiat importanţa menţinerii Republicii Moldova în configuraţia energetică a UE, cu accent pe conectarea acestei ţări la sistemul energetic european, în speţă prin proiectele de interconectare energetică România–Republica Moldova, inclusiv finalizarea fazei a II-a a gazoductului Iaşi-Ungheni. Ministrul a menţionat şi alte proiecte energetice pe care le susţine România – Coridorul Vertical (România-Bulgaria-Grecia), proiectul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), interconectările de gaz cu Bulgaria şi Ungaria. „Se poate observa linia consecventă a României în susţinerea proiectelor regionale de aprovizionare cu energie, menite să promoveze obiectivele europene de diversificare a rutelor de transport şi surselor. (…) Alte proiecte şi variante recent apărute trebuie evaluate în ce priveşte conformitatea lor cu regulile UE, (…) inclusiv obiectivul politic al UE de a menţine Ucraina ca stat de tranzit”, a arătat Bogdan Aurescu.
În intervenţia sa, ambasadorul Mihnea Constantinescu a evidenţiat importanța profilării dezbaterilor privind securitatea energetică pe agenda publică, luând în considerare faptul că energia are un rol semnificativ în promovarea externă a intereselor naționale, inclusiv în activitatea MAE: „La nivelul diplomaţiei româneşti am creat o dimensiune strategică nouă şi anume diplomaţia energetică. Acest eveniment reprezintă o confirmare a faptului că avem o diplomaţie energetică deschisă, o diplomaţie a interacţiuni cu actorii din mediul instituţional şi privat.” 
Răzvan Nicolescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), fost ministru al energiei,  a atras atenția asupra importanţei promovării ferme și cu pași decisivi a unei politici energetice comune a Uniunii Europene. „România este într-o poziţie avantajoasă în discuţiile despre Uniunea Energetică, iar perspectivele și viitorul României sunt legate de resursele din Marea Neagră, obţinute la Haga acum câţiva ani. Suntem singura țară din regiune care are şanse reale de a deveni un furnizor regional de energie, deci furnizor de securitate și stabilitate. Acest lucru va schimba și paradigmă de politică externă a României înspre bine”,  a menţionat Răzvan Nicolescu.
La rândul său, Vasile Iuga, managing partner la PwC România, a insistat asupra diferențierii între independență energetică și securitate energetică, atrăgând atenția că fără inter-conectivitate apar vulnerabilități inerente. Expertul Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, a vorbit, din perspectivă academică, despre legătura dintre securitate energetică și securitate în sens larg, subliniind că abordarea României – de a promova coridoare energetice cu impact regional și care deservesc obiectivele naționale, inclusiv cu potențial de dezvoltare la Marea Neagră  - a fost una eficientă. În acest sens a încurajat ca instituțiile cu atribuții în domeniu să își consolideze capacitatea administrativă, inclusiv la nivelul resurselor umane, de formulare pro-activă a punctelor de vedere naționale și de articulare a intereselor României în mod convingător. 
 
Informaţii suplimentare
Pachetul privind Uniunea Energetică a fost publicat de COM la 25 februarie 2015, fiind alcătuit din trei comunicări: o strategie-cadru pentru Uniunea Energetică - care detaliază obiectivele şi măsurile concrete care vor fi luate în vederea realizării acesteia; o comunicare care prezintă viziunea UE pentru noul acord global privind clima, care urmează să fie convenit la Paris în decembrie 2015; o comunicare care expune măsurile necesare pentru realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10 % până în 2020.
Strategia privind Uniunea Energetică vizează finalizarea integrării pieţei interne a energiei, consolidarea coordonării politicilor naţionale, eliminarea barierelor de piaţă şi a izolării energetice, scăderea preţului energiei pentru consumatori, modernizarea infrastructurii şi atragerea investiţiilor în sectorul energetic, cu accent pe tehnologiile inovative şi capacităţile de producţie a energiei verzi.
Pilonii principali ai strategiei de implementare a Uniunii Energetice sunt: creşterea securităţii energetice, a solidarităţii şi încrederii; integrarea completă a pieţei energetice europene; reducerea consumului prin aplicarea politicilor de eficienţă energetică; de-carbonizarea economiei; promovarea inovaţiei şi competitivităţii.

Ti-a placut articolul?

Comentarii