De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
03:44 22 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ce sunt și cum pot fi prevenite infecțiile de spital (nozocomiale) cu Clostridium difficile

ro

02 Jul, 2015 17:23 1999 Marime text
Infecțiile de spital, cunoscute și ca infecții nozocomiale, sunt o problemă de sănătate publică mai mult decât mediatizată. În ultimii ani însă, lumea medicală se confruntă cu o nouă provocare ce are la bază un vinovat nu atât de bine explicat publicului. Vorbim despre un germen al florei digestive, care se găseşte în mod natural în intestinul uman, alături de alţi germeni ce alcătuiesc microbiomul intestinal, la peste 3% dintre adulţi, numit Clostridium difficile (Cl.difficile). Se pare că, prin exacerbarea creşterii acestuia, urmare a perturbării echilibrului florei normale intestinale, prin consum de antibiotice, de exemplu, se produc leziuni ale mucoasei colonului.
 
Pentru a înțelege mai bine ce sunt infecțiile cu Clostridium difficile și cum pot fi combătute, am discutat cu dr. Marian Anghel, medic primar Gastroenterologie - Medicină internă la Ovidius Clinical Hospital.
 
„Severitatea infecțiilor pe care le provoacă acest germen este dată de o nouă tulpină, rezistentă la fluorchinolone, o categorie de antibiotic foarte utilizată la noi. Aceasta produce epidemii în spitalele din toata lumea, având virulență crescută și recăderi frecvente“, a spus specialistul.
 
Există însă câțiva factori de risc ai acestei infecții, care trebuie luaţi în calcul:
  • Utilizarea, pentru o perioadă îndelungată, a antibioticelor, mai ales a celor cu spectru larg
  • Asocierea antibioticelor cu antisecretoarele gastrice;
  • Vârsta - persoanele cu vârste peste 65 de ani sunt mai predispuse la a contracta o infecţie cu Cl.difficile într-un anumit context dictat de condiţia medicală;
  • Imunitatea pacientului - bolile neoplazice;
  • Apendicectomia.
„Transmiterea se face prin intermediul sporilor, în două moduri: direct, de la persoană la persoană, prin intermediul mâinilor contaminate, şi indirect, din mediul de îngrijire al bolnavului, prin obiecte, suprafeţe sau instrumentar contaminate. Infecția se poate manifesta ca diaree post-antibiotică, cu o formă ușoară sau moderată, ori ca o colită pseudo-membranoasă cu semne mai severe: dureri, febră, creșterea leucocitelor. Bineînțeles că lucrurile se pot complica până la șoc septic, ocluzie sau megacolon toxic. Pacienții cu forme severe de boală reprezintă aproape 20% din procentajul tuturor celor infectați, iar dintre aceștia, 50% mor“, a precizat medicul de la Ovidius Clinical Hospital.
 
În practică, diagnosticul este stabilit prin evidențierea toxinelor sau a bacilului în scaun. Medicii nu recomandă testarea de control, Cl.difficile putând persista luni bune în colon.
Tratamentul se poate face utilizând mai multe scheme, în funcţie de severitate sau de recăderi. Atunci când este foarte grav, se poate ajunge chiar la colectomie subtotală (adică se rezecă tot colonul). Probioticele nu se utilizează în episodul acut, ci după remisia acestuia.

„Cea mai bună soluție pentru a preîntâmpina acest tip de infecții este evitarea utilizării antibioterapiei nejustificat (mai ales a celor cu spectru larg) şi respectarea strictă a regulilor de igienă. Trebuie să reținem că germenul este rezistent la dezinfectantele uzuale pe bază de alcool și mai sensibil la cele ce conțin hipoclorit.
Ca argument la cele expuse mai sus, este de menționat experiența Angliei care, prin controlul antibioterapiei (s-a oprit administrarea de fluorchinolone si s-a redus utilizarea de cefalosporine) şi aplicarea unor măsuri drastice de igienă, a reuşit controlul transmisiei şi a redus infecția cu peste 50%“, a încheiat dr. Anghel.

Principalele măsuri pe care Ovidius Clinical Hospital le adoptă în lupta cu acest inamic invizibil sunt:
  • aplicarea strictă a protocoalelor de izolare (salon alocat), la orice suspiciune de infecţie cu Cl.difficile, încă de la internarea pacientului, precum şi a precauţiilor de contact ;
  • aplicarea strictă a protocoalelor de spălare/dezinfecţie igienică a mâinilor de către personalul medical şi instruirea periodică a acestuia;
  • aplicarea riguroasă a protocoalelor privind decontaminarea mediului de îngrijire - suprafeţele, mobilierul, dispozitivele şi aparatura medicală, dar şi instrumentarul;
  • utilizarea de substanțe dezinfectante pe bază de clor, dar şi a altor sporicide, în activitatea de decontaminare;
  • educație pentru sănătate: pliante de informare pentru pacientul colonizat şi pentru aparținători, astfel încât să fie limitată transmiterea şi în cadrul familial.
Prin înțelegerea și respectarea unor norme de igienă și medicale, astfel de fenomene pot fi evitate. De aceea, regulile impuse de către Ovidius Clinical Hospital în acest sens sunt stricte şi urmate întocmai de către echipa medicală a unității.

Pentru mai multe informații despre serviciile medicale și dotările spitalului, accesați www.ovidius-ch.ro.

Ti-a placut articolul?

Comentarii