Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
19:47 30 04 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

ITM Europa a declarat război cancerului profesional

ro

02 Feb, 2017 11:59 399 Marime text
Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului este un eveniment global, care are loc în fiecare an în data de 4 februarie si uneste lumea sub o singură temă pentru a evidenţia lupta dusă împotriva cancerului. In acest sens se vor desfășura o serie de actiuni cu scopul de a reduce numărul de decese care pot fi prevenite în fiecare an, prin creşterea gradului de conştientizare a cancerul în rândul publicului larg şi prin impulsionarea guvernelor spre a lua măsuri suplimentare împotriva bolii.

Anul acesta, actiunile desfășurate pe această tema de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanta va susține sloganul: 
Să învingem cancerul mai curând!

Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în UE. Anual, în UE, se înregistrează peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună. In România, aproximativ 50 000 de oameni mor anual din cauza cancerului
Practic, toți oamenii pot fi expuși la agenți cancerigeni din când în când. În cazul expunerii la locul de muncă, riscul de a dezvolta cancer este însă mult mai mare.

Cu toate acestea, expunerea profesională la substanțe cancerigene este un factor major de risc cancerigen și, prin urmare, sunt necesare soluții inteligente pentru a reduce expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă.
In acest sens, Comunitatea europeană, politicieni, cercetători, sindicate s-au mobilizat să găsească mijloace de prevenire.
Parlamentul European solicită statelor membre să accelereze punerea în aplicare a Regulamentului REACH, în special înlocuirea substanţelor chimice care provoacă cele mai frecvente boli profesionale. Comisia a  adoptat la începutul acestui an o comunicare în care a stabilit trei direcţii de acţiune în domeniul SSM pentru următoarea perioadă.

Prima este intensificarea luptei împotriva cancerului la locul de muncă prin intermediul unor propuneri legislative, însoțite de creșterea îndrumărilor şi conştientizării.
De asemenea, a cerut inspecţiilor muncii să intensifice iniţiativele de prevenire şi de educare care vizează creşterea gradului de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la normele şi la procedurile de sănătate şi securitate.
Substanţe cancerigene se folosesc în multe activităţi economice: agricultură, industria extractivă, coafor, laboratoare de cercetare, construcţii, gaz, şantiere navale, industria petrolieră, petrochimie, tratamente ale metalelor, transporturi feroviare, imprimerii, transporturi aeriene, industria ceramică, industria textilă, industria materialelor plastice, activităţi care utilizează fibrele minerale şi artificiale, sectorul sanitar, industria lemnului, industria de parfumuri, industria de pielărie, industria sticlei, industria cauciucului etc.
Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă stabilește o serie de dispoziții concrete specifice agenților chimici cancerigeni în HG nr. 1093/2006.

În principiu, riscurile pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor trebuie eliminate sau reduse la minimum. Angajatorii trebuie să identifice și să evalueze riscurile pentru lucrători asociate cu expunerea la agenți cancerigeni și trebuie să prevină expunerea lor atunci când riscurile apar. Dacă este posibil, substanța cancerigenă trebuie înlocuită cu o alternativă mai puțin periculoasă. În caz contrar, agenții cancerigeni, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, trebuie să fie fabricați și utilizați într-un sistem închis pentru a preveni expunerea lucrătorilor.

In cazul în care acest lucru nu este posibil, expunerea lucrătorilor trebuie să fie redusă cât mai mult posibil printr-o serie de măsuri, cum ar fi: limitarea cantităţilor de agenţi cancerigeni manipulate la locul de muncă, limitarea numărului de lucrători expuşi sau susceptibil a fi expuşi, evacuarea agenţilor cancerigeni de la sursă prin ventilaţie locală sau generală, măsurarea concentraţiilor de agenţi cancerigeni din aer pentru detectarea precoce a expunerilor anormale, aplicarea unor proceduri şi a unor metode de muncă adecvate, aplicarea de măsuri igienico-sanitare, delimitarea şi semnalizarea corespunzătoare a zonelor de risc, montarea de dispozitive pentru situaţii de urgenţă, depozitarea, manipularea şi transportul agenţilor cancerigeni şi a deşeurilor în recipiente etanşe şi etichetate clar ş.a.

Evaluarea riscurilor şi măsurile de prevenire şi protecţie care se pun în practică trebuie să ţină cont de persoanele vulnerabile existente în companie: tineri, femei gravide sau care alăptează, lucrători cu afecţiuni cronice pentru care există contraindicaţii medicale etc.
Angajatorii trebuie să ţină la zi o listă nominală a lucrătorilor implicaţi în activităţile pentru care rezultatele evaluării de risc evidenţiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuşi

Angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care există risc de contaminare cu agenţi cancerigeni, să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că lucrătorii nu mănâncă, nu beau şi nu fumează în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu substanţe cancerigene şi să le pună la dispoziție grupuri sanitare şi duşuri suficiente.

Acestea sunt câteva din  aspectele ce vor fi  verificate de inspectorii de muncă în controalele ce vor demara în luna martie. Este timpul ca angajatorii să revadă măsurile pe care le aplică pentru reducerea expunerii lucrătorilor la substanţe cancerigene.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii