Comunicat de presă post eveniment – Craiova 07 august 2013

„Câţi dintre părinţii noştri ar fi deschişi să-şi doneze organele, câţi dintre ei înţeleg, prin intermediul credinţei Ortodoxe, că sufletul este în relaţie directă cu trupul şi că, totuşi, el poate să părăsească trupul după deces, după constatarea morţii cerebrale, poate mai împlinit decât dacă ar lăsa un trup intact? Cât de mulţumiţi ar fi cei care beneficiază de aceste prgane, DAR şi cât de mulţumiţi ar fi cei care ştiu că sufletul se înalţă mult mai împăct după ce a reuşit să rămână în viaţă prin intermediul organelor pe care le-a donat!”
Sociolog Andreea Niţă, lector la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale, preşedinte ACCES Oltenia

Sâmbătă 07 august 2013, un soare zâmbitor a întâmpinat, când au ajuns în cetatea Banilor, pe voluntarii Asociaţiei Transplantaţilor din România (ATR) implicaţi în Campaniei „Spune DA! Susţine donarea de organe.” – ediţia 2013, ediţie desfăşurată sub auspiciile Ministerului Sănătăţii.

La ora 10:30 a început Conferinţa de presă anunţată cu două zile înainte, conferiţă găzduită de Primăria Municipiului Craiova în sala „Nicolae Romanescu”. (Voluntarii ATR au fost puternic impresionaţi de frumuseţea arhitecturii şi a decoraţiunilor din clădirea Primăriei.) Marea majoritate a celor care au fost invitaţi la această Conferinţă de presă au onorat-o cu prezenţa sau prin reprezentanţi, aşa încât ne-am bucurat să facem cunoştinţă cu:

- d-na conf. dr. Daniela Cernea – coordonator de transplant;
- d-na dr. Maria Stoica – medic ATI;
- d-na dr. Mirela Tudor - medic nefrolog;
- d-na dr. Daniela Maria – medic nefrolog;
- d-na dr. Valentina Ciurea – Casei de Aasigurări de Sănătate Dolj
- d-na dr. Narcisa Dinică – din partea Direcţiei de Sănătate Publică Dolj;
- d-na Andreea Niţă – sociolog, lector la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale, preşedinte ACCES Oltenia;
- d-na Maria Vintilă – Director al Fulialei Dolj a Societăţii Naţionale Române de Crucea Roşie.

Deschiderea conferinţei de presă a fost făcută de dl. Gh. Tache – preşedinte ATR, ocazie cu care s-a referit şi la controversele din presă cu privire la transplantul renal de care a beneficiat dl. Alexandru Arşinel, precizând încă o dată poziţia organizaţiei cu privire la subiect. „Nu contează dacă eşti primul sau ultimul înscris pe listă când apare un organ. Criteriul după care se anunţă pacientul de pe listă să se prezinte la centrul de transplant este gradul de compatibilitate. Şi nu se anunţă un singur pacient, ci 2 – 3, ca să fie rezerve. Apoi, nu este suficientă compatibilitatea. În momentul în care pacientul ajunge la spital, se trece la investigarea lui din mai multe puncte de vedere, aşa încât să nu aibă „anticorpi răi” - care să ducă la respingerea imediată a organului grefat - să nu aibă focare de infecţie – care, orict de neînsemnate, în momentul în care se începe tratamentul cu medicaţie imunosupresoare nu mai pot fi controlate şi omoară pacientul – etc. Procesul de selecţie a pacientului receptor este mult mai complex decât locul lui pe listă şi gradul de compatibilitate şi de aceea, atăta timp cât nu ai toate elementele unui dosar de pacient şi dacă le ai şi nu ai competenţa de a le interpreta ... nu este ok să-ţi dai cu părerea.”, a punctat dl. Gh. Tache.

Intervenţiile invitaţilor au adus precizări importante privind atât viaţa pacientului de după transplant, cât şi ceea ce se întâmplă în momentul apariţiei unui potenţial donator şi deasemenea implicarea instituţiilor cu responsabilităţi în aceste activităţi.
D-na dr. Valentina Ciurea a precizat că „la CAS Dolj se asigură medicaţie de imunosupresie pentru 48 de pacienţi în stare pot transplant şi nu au existat sincope în 2013, iar acest tip de medicamente sunt compensate 100% prin Programul Naţional de Transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, subprogramul Tratamentul stării post transplant în ambulatoriu”.

D-na dr. Narcisa Dinică, care a reprezentat Direcţia de Sănătate Publică Dolj, a insistat pe nevoia de comunicare şi diseminare a informaţiilor deţinute de ATR şi a manifestat disponibilitate de implicare într-o colaboarare viitoare. „Chiar şi noi la nivel de Direcţie, prin resursele noarte: medicii de familie, medicii şcolari să împărtăţim din informaţiile şi experienţele dvs. la evenimentele care vor veni, împreună cu colegii de la nefrologie şi de la ATI, aşa încăt împreună să schimbăm mentalităţile.”, a subliniat d-na dr. Narcisa Dinică.
Doamnele dr. Mirela Tudor şi dr. Daniela Maria, rezidenţi pe specializarea nefrologie au prezentat implicarea nefrologului, a specialităţii nefrologie în „managerierea pacientului cu insuficienţă renală cronică (IRC) înainte şi după transplantul renal”. Au precizat că în prezent la Secţia de Nefrologie de la Craiova sunt în monitorizare 23 de pacienţi cu grefe renale funcţionale.

Deasemenea au prezentat pe 2 dintre pacienţii aflaţi în prezent program de dializă, dar înscrişi pe lista de aşteptare pentru un transplant renal, pacienţi prezenţi în sală. În acelaşi timp, cei doi medici ş-au exprimat dorinţa/speranţa ca şi la Craiova să funcţioneze în viitor un centru de transplant renal, aşa încât să aibă acces la tratament prin transplant cât mai mulţi pacienţi cu IRC din Oltenia, care au indicaţie pentru acest tip de tratament.
Precizări deosebit de importante pentru a fi preluate de presa prezentă şi transmise către public a făcut d-na conf. dr. Daniela Cernea – medic ATI, coordonator de transplant. Dumneaei s-a referit la nevoiea de „educaţie a populaţiei, dar şi a personalului medical din spital, chiar din secţia de ATI cu privire la actul donării”. A explicat apoi despre procedurile legale şi medicale care se aplică la semnalarea potenţialului donator în secţia de ATI, la modul de obţinere a acordului pentru donare, la declararea pacientului în moarte cerebrală, la menţinerea acestuia în secţia de ATI pănă la momentul prelevării. A insistat în a explica faptul că „un pacient când ajunge în spital, ajunge cu o speranţă de viaţă, dar aceasta nu se materializeză totdeauna şi atunci este greu să convingi familia că ai făcut tot ce era omeneşte posibil şi mai mult nu se poate.

Este extrem de greu să-i faci pe cei apropiaţi să accepte că cel pe care îl văd în pat cu inima bătănd şi respirând susţinut de aparate ... are creierul mort şi acesta este finalul.” D-na dr. a insistat pe faptul că declararea morţii cerebrale – adică decesul creierului, care nu mai poate fi recuperat - se face în baza unor protocoale medicale bine stabilite, de către mai mulţi medici care nu au legatură cu echipa de transplant şi nici nu vin în contact cu familia potenţielului donator, iar examenele clinice şi paraclinice de investigare a funcţiei creierului se repetă la diferite intervale de timp de mai multe ori înainte de certificarea morţii cerebrale. Deasemenea, d-na conf. dr. Daniela Cernea a subliniat faptul că persoana care discută cu familia potenţialului donator în vederea obţinerii acordului pentru donare, deasemenea, nu are competenţe în îngrijirea şi menţinerea pacientului devenit potenţial donator până la momentul prelevarii. În acelaşi timp a ţinut să precizeze că de multe ori, dacă familia se decide greu, organele se degradează şi nu mai pot fi folosite.

O noutate pentru Campania „Spune Da! Susţine donarea de organe.”din acest an, a fost prezenţa la conferinţa de presă a unui sociolog: d-na Andreea Niţă implicată atât în partea teoretico - ştiinţifico – educaţională, ca lector la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale, dar şi în practică, în viaţa reală, ca preşedinte ACCES Oltenia. Într-o asemenea întâlnire, poziţia sociologului alături de cea a medicilor şi pacienţilor este foarte binevenită, doarece priveşte lucrurile din altă perspectivă. Ne-a bucurat aprecierea pe care a făcut-o la activitatea ATR: „Ţin să salut în mod special iniţiativa dvs. pe care o consider una dintre cele mai bune din perspectiva canalelor de comunicare, utile la nivel social.” În plus, a mai precizat că o asemenea campanie duce la educarea publicului şi asfel ajută în timp la modificarea statisticilor care arată că în prezent în România „slaba educaţie medicală” este unul dintre factorii care ne clasează între statele cu speranţă de viaţă scăzută.

Deasemenea, d-na Andreea Niţă a spus: „De ce am avea nevoie? De sinergia expusă: legislaţie, politic, dar şi de şcoală şi Biserică. Organizaţiile neguvernamentale şi-au făcut un rol simţit şi un rol viabil în ultii 15 ani în România. Noţiunea de transplant de organe este la fel de nouă ca şi viabilitatea organizaţiilor care încearcă să transmită aceste mesaje coerente şi de utilitate. Ce putem face? Putem să capacităm populaţia la nivelul percepţiei individuale şi colective prin intermediul Bisericii, absentă astăzi de la masa discuţiilor, care are un rol important – site-ul Patriarhiei transmite mesaje de susţinere a transplantului de organe – dar care nu este prezentă în întâlnirile directe.” A insistat apoi pe crearea de reţele zonale şi regionale cu voluntari dintre studenţii de la medicină şi sociologie care să desfăşoare proactivităţi în sprijinul spitalelor şi al instituţiilor publice implicate în sistemul de sănătate.

Pentru presa rămasă în sală până la final, o surpriză a fost prezentarea pacienţilor craioveni: pacienţi cu transplant hepatic – dintre care unul a primit un lob de la soţie, fiind primul pacient din România la care în urmă cu 4 ani s-a aplicat o tehnică chirurgicală nefolosită înainte – pacienţi cu transplant renal şi pacienţi în program de hemodializă, dar care se află pe listele de aşteptare pentru transplant. Aceştia, ca şi voluntarii ATR au vorbit presei despre experienţele lor de viaţă, aşteptările, visurile şi speranţele pe care le au pentru ei şi pentru cei aflaţi în situaţii similare. Au povestit şi despre cum este să duci cu tine „DAR de viaţă” primit de la un semen.

După amiaza a fost dedicată întâlnirii cu localnicii în Piaţa Mihai Viteazul. Voluntarii ATR şi voluntarii Filialei Dolj a Societăţii Naţionale Române de Crucea Roşie (SNRCR) au „aşezat tabără” în faţa Prefecturii Dolj, au măsurat tensiunea doritorilor, au făcut demonstraţii de prim ajutor pe manechin şi bineînţeles au discutat cu publicul despre donarea de organe în scop terapeutic şi au distribuit material informativ pe această temă.
Adresăm mulţumiri speciale d-nei Maria Vintilă – Director Filiala Dolj a SNRCR, un om cu totul special – voluntarilor prezenţi şi în mod special unor voluntari în devenire: Bianca şi Andreea, nişte fetiţe excepţionale care s-au alăturat volntarilor şi au promovat cauza susţinută de aceştia. (Le puteţi vedea în pozele de pe pag. de facebook: Astranrom-Asociatia Transplantatilor din Romania)

Marea surpriză pe care ne-a făcut-o Craiova au fost OAMENII: foarete deschişi şi receptivi la mesajul transmis de noi. Am împărţit aproape 3000 de flyere într-o dupăamiază în perimetrul Pieţei Mihai Viteazul. Unul dintre voluntarii participanţi la toate celelalte etape ale Campaniei remarca: „Nu am avut nici unrefuz!”
Mulţumim cetăţeni ai Craiovei. A fost o experienţă de neuitat.

Mulţumiri celor enumeraţi mai jos pentru suportul acordat Campaniei şi sperăm ca pentru etapele următoare să li se mai alăture şi alţii:
 sponsorilor: Astellas, Sandoz, Novartis, Teva, Polisano, Aquatulip, Farmacia Ester (Iaşi), Farmacia Danifarm (Iaşi); S.C. Stef arom SRL (Iaşi); S.C. Alchimila SRL (Iaşi); Compania Emo SRL (Vaslui); Corevas SA (Vaslui); S.C Gaz-Est SA (Vaslui); Simpa Trans (Mangalia); S.C.Toda Internaţional (Bucureşti)
 parteneri: Sociatatea Naţională de Cruce Roşie, Filiala Constanţa; Casa de cultură Iaşi, Primăria Municipiului Constanţa, Primăria Municipiului Mangalia, Primăria Municipiului Iaşi;

 parteneri media: Romedic, Doctor.ro, Sănătatea Buzoiană, Radio Televiziunea Transilvania, Radio România Constanţa, Radio Nova, Nova TV, Neptun TV, TVS – Braşov, Antena 1 – Braşov, Tegehraf, Revista „Politici de Sănătate”, Ziarul „Bună ziua Braşov”, Monitorul Expres; AGERPRES.
Mulţumiri, deasemenea şi presei care a răspuns invitaţiei noastre şi a fost prezentă la conferinţă.
Imagini de la evenimente gasiţi la:
https://www.facebook.com/pages/Astranrom-Asociatia-Transplantatilor-din-Romania/127959314005355
www.e-transplant.ro