Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
02:24 05 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanţa de odinioară Testamentul sergentului

ro

25 Oct, 2016 00:00 2492 Marime text


Luciu P. Ştefănescu a fost un sergent din Regimentul 34 Constanţa. Se născuse în comuna Peştera şi rămăsese de mic orfan mai întâi de mamă, apoi tatăl s-a recăsătorit şi, după puţin timp, a murit şi el. Luciu a rămas împreună cu mama vitregă să gestioneze averea rămasă de pe urma tatălui: 87 de hectare de pământ în zona Peştera - Cobadin. A plecat pe front din primele zile ale intrării României în Primul Război Mondial. Şi tot din primele zile a fost rănit.
 
Internat în spital, s-a refăcut şi, înainte de a reveni pe front, a scris „Testamentul meu. Astăzi, 19 noiembrie 1916, făcut la Brăila. Subscrisul sergent Luciu P. Ştefănescu din Regimentul Constanţa nr. 34, reîntorcându-mă de pe front, rănit şi vindecat, aflând că în timpul refugiului din comuna Peştera, judeţul Constanţa, tatăl meu, Ghiţă S. Ştefănescu, a încetat din viaţă în comuna Taşpunar, iar de pe urma lui nu am mai rămas decât eu şi mama vitregă, Ioana G. Ştefănescu şi că averea rămasă, compusă din 87 (optzeci şi şapte) hectare pământ, situată pe teritoriul comunei Peştera şi Cobadin, judeţul Constanţa, şi pentru că urmează a merge iar pe front, şi cum mama mea vitregă m-a crescut cu toată dragostea, ca recunoştinţă, las ca averea să fie împărţită după cum urmează: trei sferturi, adică 60 (şaizeci hectare), în caz că voi cădea pe câmpul de luptă, să fie întrebuinţată la ajutorarea văduvelor sărace rămase de pe urma războiului în comuna Peştera. Aceasta este dorinţa mea şi nimeni altul nu va putea să se atingă de nimic pentru care semnez s.s. Luciu G. Ştefănescu”.
 
Reîntors pe front, bravul soldat dobrogean moare în luptele din 27 iulie 1917 pe câmpul de la Mărăşeşti.
 
După terminarea războiului, comandantul Regimentului 34 Constanţa trimite Tribunalului Medgidia un plic sigilat pe care scria „Testamentul sergentului Luciu G.Ştefănescu”. (Documentul olograf se află în muzeul unităţii militare din Medgidia).



Procesul se va desfăşura la Medgidia, în prezenţa mamei vitrege a eroului Luciu Ştefănescu, avându-l avocat pe reputatul Ioan N. Roman. Pământul care îi revenea ei, cele 27 de hectare, va fi donat Ligii văduvelor de război, filiala Medgidia. Restul va intra în administrarea Primăriei Peştera pentru ajutorarea femeilor rămase singure după încrâncenatul război.
Liga văduvelor de război va folosi banii rezultaţi din vânzarea pământului pentru finalizarea cimitirului de onoare militară de la Mircea Vodă.
 
Complexul muzeal este unic prin faptul că se află îngropaţi la un loc soldaţii morţi pe câmpul de luptă, aliaţi şi inamici, în acelaşi respect pentru jertfa lor faţă de ţara pe care au slujit-o.
 
După alegerea terenului, în suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi, în zona Gării, lucrările au început prin oficierea, la 10 ianuarie 1926, de către Gherontie, Episcopul Constanţei, a unei slujbe de sfinţire a locului şi punerea pietrei de temelie a monumentului.

Iniţiativa realizării acestui cimitir aparţinuse organizaţiilor: Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război”, Aşezământul Naţional pentru Cultul Eroilor „Regina Maria”, Liga văduvelor de război, cu sprijinul dat de Armată şi de autorităţilor locale. Cimitirul a fost amenajat în etape succesive, între 1926 şi 1941. Până în anul 1930 s-au realizat zidurile de beton ale împrejmuirii, capela militară şi crucile. Apoi s-au făcut monumentele, s-au aşezat tunurile, s-au amenajat aleile.
 
Cimitirul adăposteşte astăzi mormintele a  460 de eroi, iar panteonul din centru, sub care se află osuarul, a adunat rămăşiţele a 5.302 ostaşi care au căzut în Primul Război Mondial, în perioada august-decembrie 1916, pe fronturile din judeţele Constanţa, Tulcea, Durostor şi Caliacra. Dintre ostaşi, 432 sunt identificaţi şi 4.879 necunoscuţi. Ei sunt români, germani, austrieci, ruşi, bulgari, sârbi, polonezi, turci, evrei.
Români - 99 cunoscuţi, 1.218 necunoscuţi; bulgari - 134 cunoscuţi, 1894 - necunoscuţi; ruşi - 78 cunoscuţi, 988 - necunoscuţi; germani - 76 cunoscuţi, 428 - necunoscuţi; sârbi - unul cunoscut, 244 - necunoscuţi.
 
În mijlocul incintei se înalţă Monumentul Eroilor „Mircea cel Bătrân”. Monumentul reprezintă un vultur aşezat pe un postament de marmură, susţinut de patru coloane de marmură neagră, în spaţiul dintre coloane este scrisă în limbile română, germană, rusă şi bulgară inscripţia: „Ca un simbol al vitejiei şi al onoarei militare, în acest cimitir al eroilor, îşi dorm somnul de veci împreună: români, bulgari, germani, ruşi şi alte naţionalităţi, căzuţi în primul război mondial”.
 
Soclul monumentului, în formă de trunchi de piramidă, în cinci trepte, este realizat din marmură albă. Printre morminte sunt alte patru monumente mai mici, în vârf au o amforă cu câte doi vulturi, păsările fiind aşezate zburând cu capul în jos.
 
Ca recunoaştere a valorii, din respect pentru trecutul neamului, la 28 iunie 2010, Cimitirul Internaţional al Eroilor „Mircea cel Bătrân” a fost declarat, printr-un ordin al Ministerului Culturii şi Cultelor, Monument memorial Categoria „A”.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Murat Metin 25 Oct, 2016 17:10 Glorie și mândrie Eterna Armatei Române ! Locotenent de infanterie în rezerva și țintaș de elită al UM 01184