Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
22:07 25 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanţa de odinioară 110 ani de la grandioasa vizită a ardelenilor la mare. 5.300 de români au fost oaspeţii Primăriei şi ai oraşului (galerie foto)

ro

02 Feb, 2016 00:00 3959 Marime text


Îşi poate imagina astăzi cineva cum ar fi să poţi primi în ospeţie câteva mii de turişti, sosiţi cam în acelaşi timp, cărora să le faci program de vizită, inclusiv până la noua staţiune Mamaia, şi să le asiguri mâncarea, cazarea, îngrijindu-te să fie în siguranţă? În Constanţa anului 1906, acest lucru a fost posibil.
 
Grandioasa expoziţie a României, organizată în 1906, cu prilejul  jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol şi al unui sfert de veac de regalitate, dar şi al împlinirii a 1.800 de ani de la colonizarea Daciei de către împăratul Traian, a fost punctul de referinţă al începutului unui nou secol, unind într-un uriaş efort comun toate provinciile istorice ale ţării.
Câmpul Filaretului bucureştean, o mlaştină insalubră, a devenit cel mai mare parc expoziţional avut vreodată de români, comparabil doar cu cel desfăşurat periodic la Paris. Organizarea expoziţiei este încredinţată doctorului Constantin Istrati.
 
Inaugurată cu mult fast la 6 iunie 1906 şi închisă la 1 noiembrie 1906, Expoziţia Naţională a României a adunat în Bucureşti peste două milioane de vizitatori, străini, dar mai ales români. A fost o extraordinară demonstraţie a puterii economice a României unite sub acelaşi ideal naţional. Fiecare provincie istorică a fost reprezentată cu nenumărate exponate. În paralel, în toată ţara sunt organizate manifestări complexe.
 
Inaugurarea secţiunii Dobrogea s-a făcut la 10 august 1906 şi, timp de trei zile, autorităţile constănţene au participat la diverse manifestări promoţionale (Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor naţionale, fond Primăria Constanţa, dosar 11, 1906, fila 34). Zece zile mai târziu, era inaugurată staţiunea Mamaia.


 
Anul 1906 a fost bogat şi în plan publicistic. Nicolae Iorga lansa, la 10 mai 1906, la Bucureşti, Neamul românesc, ziar de orientare naţională şi de atitudine democratică, iar două săptămâni mai târziu, la Chişinău, apărea primul număr al ziarului Basarabia, primul periodic de limbă română din provincie, menit a lupta împotriva politicii de deznaţionalizare şi asimilare a românilor duse de imperiul ţarist. La Iaşi, Viaţa românească, iar la Budapesta, Lupta, cotidian politic naţional condus de Al. Vaida Voievod, având drept colaboratori, printre alţii, pe I. Maniu, Şt. Ciceo Pop, L. Lemenyi, Aurel Novac. Colnicul Hora, la Tulcea, Gazeta Sulinei, Dobrogea economică şi Viitorul Dobrogei se alăturau celorlalte publicaţii existente în tânăra provincie românească, din rândul cărora se detaşau, pentru 1906, revista Ovidiu şi bisăptămânalul Dobrogea Jună. În total, în spaţiul cultural românesc apăreau în acest an 663 de ziare şi reviste, fondate în diferite perioade, editate în limba română ori bilingve.
 
Expoziţia jubiliară de la Bucureşti a mai urmărit însă, pe lângă etalarea progreselor dobândite de ţară, şi întărirea ideii naţionale şi consolidarea unităţii intelectualilor din toate provinciile.
Un număr impresionant de corişti din Ardeal, Banat şi Bucovina, peste 2.400, vizitatori ai Expoziţiei Generale a României de la Bucureşti, îşi continuă călătoria până la Constanţa. Acţiunea era coordonată de Liga Culturală Română, al cărei preşedinte era Nicolae Iorga şi care întreţinea o amplă activitate pentru a ţine trează conştiinţa de neam, organizând acţiuni de solidaritate cu fraţii români aflaţi vremelnic sub jug străin.
 
La Bucureşti, ca şi în restul ţării, coriştii au fost primiţi de autorităţile locale şi mai ales de populaţie cu un entuziasm fără margini. Corul din Lugoj, al cărui preşedinte era dr. Dobrin, alături de corul din Sălişte intonau „Deşteaptă-te, române“. Pe străzi li se alăturau tineri şi vârstnici care cântau alături de aceşti soli îmbrăcaţi în costume populare, cu sumane groase într-un sfârşit de august. La Bucureşti, s-au oprit la Biserica Mitropoliei, apoi la Arenele Romane şi mai pe seară la un banchet.


 

Primăria Constanţa transmitea către instituţiile culturale din oraş: „Joi, 31 august 1906 la orele 10 dimineaţa sosesc în Constanţa corurile româneşti din Ardeal şi Banat, compuse din 2.400 persoane. Vizita fraţilor noştri de dincolo ne umplu sufletul de mândrie şi speranţe. Primirea aceasta de grupuri româneşti, venite din cele mai îndepărtate unghere locuite de fraţii noştri, e un semn îmbucurător de trezire naţională şi împrospătare de aspiraţiuni. Aducându-vă aceasta la cunoştinţă vă rog călduros să veniţi la gară ca să întâmpinăm pe dragii noştri excursionişti cu toată iubirea hotărâtă de aceste împrejurări solemne“.

 
Ministrul Lucrărilor Publice din Bucureşti, I. Grădişteanu, îi transmitea primarului Ion Bănescu: „Sosind la Constanţa şi cei 1.600 bucovineni, rugăm respectuos binevoiţi a-i duce gratuit pe toţi, cu trenuri speciale, la Mamaia“ (Direcţia judeţeană Constanţa a Arhivelor naţionale, fond Primăria Constanţa, dosar 11, 1906, fila 172). Iar comandantul Batalionului 5 Vânători, către Primăria urbei Constanţa: „Cu onoare a vă ruga să binevoiţi a ne înainta lei 1.680 cheltuiţi cu masa ce s-a dat de către acest batalion celor 2.400 de persoane ce au fost în societăţile corale de români bucovineni şi bănăţeni în ziua de 31 august curent.“
 
Miile de transilvăneni, bănăţeni, bucovineni şi basarabeni s-au deplasat organizat, în zilele de 29, 31 august şi 2-6 septembrie la Constanţa şi Mamaia, cei mai mulţi luând contact cu realităţile dobrogene pentru prima dată. „După fraţii noştri Bănăţeni, veniţi mai înainte, şi după cei 1.600 Bucovineni ale căror rânduri reaminteau falnica armie a plăeşilor marelui Ştefan, venit-au după o zi duioşi cântăreţi de peste Carpaţi, din Ardeal, Bucovina, Temişoara şi Crişana, în număr de peste 2.400 cântăreţi şi cântăreţe“, consemna Tribuna Dobrogei, sub semnătura lui Mihail C. Mârzea, unul dintre directorii acesteia. Şi continua: „Corurile din Lugoj, din Sălişte, din Oradia-mare, corul din Coştei, corul moţilor, din Cernăuţi, din Sân-Miclăuşi, corul din Beiuş, şi cel din Cacova, din Bocşa şi cel din Reşiţa-montana, corul din Oreviţa-română şi cel din Ocna Sibiului, corul din Buzovici-Dalboseţ etc., etc., toate au venit de ne-au diezmerdat şi pe noi.“


 
Iată relatarea reporterului Tribunei Dobrogei, sub titlul „Corurile din Bucovina, Ardeal, Banat şi Basarabia la Constanţa“:
„Membrii reuniunii corale de peste munţi au sosit în oraşul nostru joi, 30 august dimineaţa, cu două trenuri, unul care sosea pe la 10 fără 5 minute şi altul pe la ora 11. Ambele trenuri s-au oprit la port unde un număr imens de cetăţeni constănţeni, doamne, domnişoare şi domni, în frunte cu dl prefect al judeţului, dl primar de Constanţa şi dl revizor Costacea îi aşteptau şi îi întâmpină cu cele mai entuziaste urale. La sosirea fiecărui tren muzica Regimentului 34 infanterie intona marşul Deşteaptă-te române, care e acoperit de puternice strigăte de urale ce pornesc din vagoane şi de pe peron. La descinderea lor din vagoane o adevărată splendoare şi bucurie e pentru cei ce aşteptau pe peron! Tinerele şi gingaşele coriste sunt gătite în fermecătoarele lor costume naţionale. Cei mai mulţi din corişti de asemenea.
 
Corurile scoboară grupuri având fiecare grup pancarda localităţii din care este corul. De la port un lung şi măreţ cortegiu s-a format cu autorităţile oraşului în frunte, printre care distingem şi pe dnii directori Dobrin, Comşa, Popovici, conducătorii fraţilor de peste fruntarii, precum şi pe reprezentanţii gazetelor româneşti de peste munţi.
 
Cortegiul astfel compus şi precedat de muzica Regimentului 34 de infanterie se îndrumează din port spre Piaţa Ovidiu. Dar numărul celor sosiţi şi al celor care îi însoţesc este aşa de imens încât când capul cortegiului a atins prin strada Remus Opreanu statuia lui Ovidiu, coada cortegiului e încă pe bulevard, în dreptul cazinului (n.a. Cazinoul de astăzi a fost inaugurat în 1910, cel la care se referă reporterul era o construcţie din lemn, amplasată  pe faleză, loc de promenadă şi de distracţii estivale). Pe tot parcursul de la cheu la statuia lui Ovidiu, mândrii noştri oaspeţi sunt salutaţi de uralele şi ovaţiile ce pornesc de la ferestrele deschise şi pavoazate cu flori şi covoare la toate casele. În faţa statuii lui Ovidiu corurile se orânduiesc jur împrejurul unui cerc format lângă statuie de conducătorii fraţilor şi de autorităţile locale. Aici, primul care cuvântează de bunăvenire e inimosul şi entuziastul primar al Constanţei, Ion Bănescu, care, într-o luminoasă şi înduieşetoare cuvântare, salută pe voioşii noştri oaspeţi urându-le bună venire în oraşul nostru.
 
Apoi, directorul nostru recită frumoasa doină făcută de dsa şi pe care cititorii  noştri au putut-o vedea în prima pagină a precedentului nostru număr, cu titlul „Doina de peste Carpaţi”. Aplauze şi urale furtunoase au încheiat ultima strofă a doinei. Corurile întrunite dirijate de dl Kiriac intonează imnul Regal. Apoi, rând pe rând, corurile din Ardeal şi Bucovina cântă mai multe cântece care stârneşte aplauze. Din piaţa Ovidiu, în aceeaşi ordine se duc la gară unde în 2 trenuri pleacă la Mamaia, vizitând-o şi rămânând încântaţi de frumuseţea plajei. La ora 1 primul tren se înapoiază oprindu-se la plantaţia din nordul oraşului unde se afla aranjată masa, cu mult gust de altfel, graţie străduinţelor depuse de ofiţerii Batalionului 6 vânători. În tot timpul mesei muzica militară sub conducerea capelmaestrului Kutrupi intonează arii populare care stârnesc numeroase aplauze. După masă dl doctor Dobrin mulţumeşte atât dlui Bănescu, cât şi dlor ofiţeri pentru masa oferită. Răspunde dl Bănescu aducând elogii ardelenilor care şi-au păstrat fiinţa etnică cu toate prigonirile ce s-au abătut asupra lor.


 
Petru Vulcan, publicist, într-o frumoasă cuvântare arată rolul ce îl au fraţii ardeleni şi într-un apropiat viitor speră că între fraţi nu vor mai fi graniţe care să-i despartă. Apoi se încinge o horă. Imediat soseşte al doilea tren cu excursionişti care de asemenea iau masa. După masă, cu muzica în frunte, pornesc în port, unde îmbarcându-se pe vaporul „România” fac o excursiune în largul mării până la ora 6 când s-au înapoiat şi s-au urcat în două trenuri speciale ce îi aştepta plecând din Constanţa la ora 7, ducând cu ei frumoase amintiri din puţinul timp petrecut aici. Ţinem să adăugăm că cu tot numărul mare, ordinea a fost perfectă graţie măsurilor luate de dl poliţist Durmă.
 
Numărul vizitatorilor români din ţară şi de pretutindeni la Constanţa cu ocazia expoziţiei naţionale ajunge în final la peste 5.300, după calculele prezentate de serviciul contabilităţii primarului Ion Bănescu. Bănăţeni pe cont propriu au fost 580, ardeleni - 175, macedoneni - 137, făgărăşeni - 317, alţi 2.400 aparţinând societăţilor corale din Transilvania, Banat, Bucovina şi din Ţară, 1.600 de ţărani bucovineni. Tuturor li s-a plătit trenul spre a vizita plaja de la Mamaia, inaugurată la 22 august, şi li s-a oferit din bugetul primăriei o masă stropită din belşug cu vin şi ţuică.“
 
O fotografie de grup, publicată în periodicele vremii, s-a păstrat astfel până astăzi: în faţa noului şi modernului pavilion de băi de la Mamaia, sute de chipuri înghesuindu-se umăr lângă umăr şi privind către fotograf. Sunt îmbrăcaţi gros, în haine de stofă, sfidând căldura verii pentru sobrietatea momentului. De remarcat numărul destul de mare al femeilor participante la eveniment. Expoziţia jubiliară din capitala României în gloriosul an 1906 a cunoscut un binemeritat ecou în epocă. Şi a avut un rol însemnat în amplul şi îndelungatul proces de adunare la matcă a românilor din toate provinciile.
     
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Radu CORNESCU 02 Feb, 2016 09:12 Excelent!