De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
07:07 17 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Lumea poeziilor Irina Lucia Mihalca - Spune-mi, îngere...

ro

26 Jul, 2015 00:00 884 Marime text

 
Inefabil, odată terminate cuvintele noastre,
sunete năvalnice se nasc, se desfac,
se rup şi curg, în noi, şuvoi,
ca un torent,
pentru a descoperi
imensa iubire
din care apar universuri.
 
În tine toate tainele sunt transfigurate în trăire.
Ai creat tu universul,
ai fost acolo când i s-au trasat liniile?
Binele e unul singur.
În fiecare inimă vei găsi raiul
- un cuvânt şoptit, cascada de speranţe,
o strângere de mână, privirea
ce duce spre lumină,
ca o împlinire, ca o pace -,
dar şi infernul tensionat,
înlănţuit în hăţişul stihiilor,
adâncit
în nepătrunsul fugărit,
prin neatingerea pomului vieții.
 
În puterea limbii stau viaţa şi moartea.
Lumina e viaţa, moartea
nu e întunericul care striveşte,
despărţirea de tine e moartea,
acea ruptură fantastică,
o trecere bruscă în umbră.
Mă înspăimântă această linişte
atât de adâncă a sufletului tău.
Spune-mi, îngere, cum e acolo? o întrebi.
Durere, lacrimi, temeri,
de o intensitate sfâşietoare.
Cine e acolo? Construcţiile create,
mai subţiri decât aţa!
Umbra e răul din noi?
Plăsmuite dureri, lacrimi, umbrele ermetice
ce străpung cerul ca o pasăre-n zbor.
Ai înţeles sensul întâlnirii? Priveşte-mă!
Să ne-nţelegem pe noi înşine,
tu eşti eu, te vezi cum eşti acum!
 
Ai făcut un pas imens în mine,
ridicând ceaţa
din zorii unui nou răsărit.
Ne-am recunoscut în lumină, în tot? o întrebi.
În lumină şi-n umbra desprinsă,
iar odată risipită, totul se luminează,
viaţa din viaţă,
viaţa ce curge în noi,
intră în corp ca un fluviu,
te inundă,
altfel simţi lumea,
rămâne lumina, lină, ca o adiere,
un dulce glas ce te-nfăşoară.
O taină - alipirea de tine în El!

Despre Irina Lucia Mihalca

Originară din Piatra Neamţ, poeta Irina Lucia Mihalca s-a născut pe 5 mai. În prezent, locuieşte în Bucureşti. Pentru artistă, poezia „are puterea de a ne transpune din lumea înconjurătoare, limitată, într-o lume interioară, a fanteziei veşnice, transformând, ceea ce este imposibil în realitate, în a fi posibil în imaginaţie”.
 
De asemenea, poezia, a mai spus poeta, „este vocea omului şi a pământului, e drumul căutării după iubire, frumos şi lumina vieţii, folosind imaginaţia, amestecând realul cu lumea interioară din subconştient, conferind noi forme, înnobilând şi îmbogăţind cu noi semnificaţii interioare”.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii