Papa Leon al XIV-lea cere pacea în mesajul său de Paște! Apel direct către liderii lumii să renunțe la război

 

• Papa Leon al XIV-lea le-a cerut „celor care au puterea de a declanșa războaie” să „aleagă pacea”, în primul său mesaj de Paște - tradiționala binecuvântare „Urbi et Orbi” -, cu ocazia celei mai importante sărbători din calendarul catolic, umbrită anul acesta de conflictul din Orientul Mijlociu, informează agențiile de presă internaționale.

Papa Leon al XIV-lea le-a cerut „celor care au puterea de a declanșa războaie” să „aleagă pacea”, în primul său mesaj de Paște - tradiționala binecuvântare „Urbi et Orbi” -, cu ocazia celei mai importante sărbători din calendarul catolic, umbrită anul acesta de conflictul din Orientul Mijlociu, informează agențiile de presă internaționale, conform Agerpres.

La Vatican, în Piața Sfântul Petru împodobită cu mii de flori și sub un soare strălucitor, Leon al XIV-lea a oficiat Liturghia de Paște pentru prima dată de la alegerea sa ca papă în mai 2025, într-o atmosferă festivă, acompaniată de sunete de trompete și cântări liturgice.

„Cei care țin arme în mâini ar trebui să le lase jos. Cei care au puterea de a începe războaie ar trebui să aleagă pacea. Nu o pace impusă prin violență, ci prin dialog”, a declarat liderul Bisericii Catolice în italiană.

Papa Leon al XIV-lea nu a menționat niciun conflict în mod specific în tradiționala sa binecuvântare „Urbi et Orbi” („Către oraș și către lume”). Aceasta a fost neobișnuit de scurtă și de directă. Suveranul pontif a denunțat 'indiferența' în fața războiului și a consecințelor sale.

Având în vedere numeroasele conflicte actuale, liderul de la Vatican a avertizat că oamenii încep să se obișnuiască cu violența, preluând o expresie folosită și de predecesorul său, regretatul papă Francisc, care a vorbit despre „globalizarea indiferenței”.

„Ne resemnăm și devenim indiferenți”, a criticat actualul suveran pontif. „Indiferenți față de moartea a mii de oameni. Indiferenți față de consecințele urii și diviziunii pe care le aduc conflictele. Indiferenți față de consecințele economice și sociale pe care le provoacă și pe care le resimțim cu toții”, a adăugat el.

Papa a afirmat că povestea Paștelui - când, potrivit Bibliei, Isus a înviat din morți la trei zile după ce nu s-a opus execuției sale prin crucificare - arată că Isus a fost „în întregime nonviolent”.

„În această zi de sărbătoare, să renunțăm la orice dorință de conflict, dominație și putere și să-L implorăm pe Domnul să dăruiască pacea Sa unei lumi devastate de războaie”, a îndemnat papa Leon al XIV-lea.

Rupând cu tradiția respectată timp de mulți ani de predecesorii săi, Leon al XIV-lea nu a menționat în mesajul său 'Urbi et Orbi' nicio țară sau regiune din lume aflată în criză.


De asemenea, suveranul pontif a anunțat organizarea unei slujbe de rugăciune pentru pace, în data de 11 aprilie, în Piața Sfântul Petru din Roma.

De la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru, el a adresat apoi urarea „Paște fericit” mulțimii de credincioși prezenți în piață, în zece limbi, printre care arabă, chineză, poloneză și latină, înainte ca clopotele să bată cu putere.


Puțin mai devreme, duminică dimineață, Leon al XIV-lea a oficiat prima sa liturghie de Paște în calitate de papă în Piața Sfântul Petru, iar Vatican News a raportat că aproximativ 50.000 de persoane au asistat în piață, iar alte 10.000 au urmărit evenimentul din afara acesteia.

În omilia sa, transmisă în direct în multe țări, suveranul pontif a deplâns nedreptatea, opresiunea și războiul.

„Din exterior, moartea pândește mereu. O vedem prezentă în nedreptăți, în egoismul partizan, în oprimarea celor săraci, în lipsa de atenție acordată celor mai vulnerabili”, a spus suveranul pontif.

„O vedem în violență, în rănile lumii, în strigătul de durere care se ridică din fiecare colț din cauza abuzurilor care îi zdrobesc pe cei mai slabi dintre noi, din cauza idolatriei profitului care jefuiește resursele Pământului, din cauza violenței războiului care ucide și distruge”, a adăugat el.

Pe tot parcursul Săptămânii Mari din calendarul catolic, umbra conflictului din Orientul Mijlociu a planat asupra celebrărilor. Sâmbătă seară, în timpul vigiliei sale pascale, liderul spiritual al Bisericii Catolice a denunțat diviziunile create de „război, nedreptate și izolarea popoarelor și națiunilor”.

Papa Leon al XIV-lea, renumit pentru faptul că își alege cuvintele cu grijă, și-a intensificat criticile la adresa războiului din Iran în ultimele săptămâni. Suveranul pontif a declarat duminica trecută că Dumnezeu respinge rugăciunile liderilor care pornesc războaie și „au mâinile pline de sânge”. Marți, el a lansat un apel direct către președintele american Donald Trump, îndemnându-l să găsească „o ieșire” pentru a pune capăt războiului.

La Roma, Paștele catolic din acest an l-a readus în memoria credincioșilor și pe papa Francisc: în 2025, iezuitul argentinian a avut ultima sa apariție publică cu ocazia unei ultime întâlniri cu mulțimea în Piața Sfântul Petru, chiar în Duminica Paștelui, cu câteva ore înainte de moartea sa, survenită în Lunea Paștelui, la vârsta de 88 de ani.


Papa Leon al XIV-lea, în vârstă de 70 de ani, s-a arătat a fi mai tradiționalist decât predecesorul său, în ultimele zile.

Pentru a comemora Cina cea de Taină, papa Leon a spălat picioarele a 12 preoți în Joia Mare, în bazilica Sfântului Ioan din Lateran din Roma. Pentru aceeași ocazie, fostul papă Francisc se deplasase la o închisoare pentru a spăla picioarele unor deținuți, ca semn de smerenie.

Totodată, în timpul procesiunii „Calea Crucii” din Vinerea Mare, organizată lângă Colosseumul din Roma, papa Leon al XIV-lea a purtat el însuși crucea creștină pe parcursul celor 14 opriri de pe traseu, spre deosebire de predecesorul său.

Leon al XIV-lea acordase deja binecuvântarea „Urbi et Orbi” de Crăciun 2025, precum și imediat după alegerea sa ca papă în luna mai a anului trecut. Expresia - care înseamnă „Către oraș și către lume” în limba latină - se referă la rolul papei atât ca episcop al Romei, cât și ca lider al Bisericii Catolice universale. 




Citește și:
Papa Leon al XIV-lea se mută în apartamentele pontificale istorice din Vatican, revenind la tradiția predecesorilor