Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
08:43 26 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Centrul natura LUMINA ÎNVIERII

ro

09 Apr, 2015 21:24 1038 Marime text


Copii sunt bucurie.
Pentru ei – este suficient că SUNT – că respiră, că aleargă, că explorează (un băț și o găurică sunt suficiente ”jucării” să-i țină ocupați minute bune) și că se extaziază în fața oricărei noi descoperiri (”Uite un gândăcel! Uite o furnică!”).
Copiii au LUMINA sursei în privirea lor – au încă puritatea vederii și a ”viziunii” – totul este PROASPĂT și NOU, în fața ochilor ”de copil”.De ce dispare lumina?
De ce lumea vibrantă, vie și plină de aventură din jurul nostru se transformă în ”același” loc plictisitor în care ne învârtim zi după zi?
Ce se întâmplă cu copiii în procesul creșterii?

Procesul ”de domesticire” al puilor de om se cheamă CONDIȚIONARE.
Din primele zile ale vieții – copilul este învățat ”condiționarea” de către părinții săi, care sunt ”bine dresați” și ”condiționați”, la rândul lor.
Și nu fac decât să ”transmită” mai departe ce au primit ”cu generozitate” de la proprii lor părinți.
De zeci de generații, ne ținem prizonieri unii pe alții în capcanele condiționărilor.

Prima mare MINCIUNĂ a vieții unui copil este ”Moș Crăciun” – care vine cu ”cadouri” în iarnă – dar DOAR dacă ai fost ”BUN”.
Fiecare adult definește noțiunea de ”bun” CONDIȚIONÂND copilul să nu se aștepte la ceva (un cadou, eventual chiar iubire și atenție) DECÂT DACĂ A RESPECTAT ”REGULILE”.
Iar ”regulile” și definiția de ”bun” – nu sunt niciodată NEGOCIATE cu copilul.
CI SE IMPUN COPILULUI.
CU FORȚA. Fără comentarii și fără discuții (uneori, chiar cu violența – verbală și/sau fizică, doar adultul este mai mare și mai puternic decât copilul).

De foarte devreme, copilul învață cât este de NEPUTINCIOS comparativ cu adultul care are grijă de el.
Și cum depinde de acesta în procesul său de supraviețuire.
Mâncarea sa, adăpostul său și siguranța sa – depind de adult (adulți).
De aceea, ADULȚII FAC REGULILE.
Așa cum știu și înțeleg ei ”regulile” de condiționare – primite de la proprii lor părinți (și de la socialul din jur).

CONDIȚIONAREA transformă copiii din ENTITĂȚI LIBERE, care doar ”sunt” (SUNT FERICIȚI, SUNT BUCUROȘI – fără nici un motiv pentru asta – doar pentru că există), în ENTITĂȚI PRIZONIERE care au nevoie ”SĂ ÎNDEPLINEASCĂ CONDIȚII” (dacă mă port bine, dacă vorbesc frumos, dacă îmi fac temele, dacă îmi fac activitățile etc etc – primesc ceea ce vreau – primesc ce mă face fericit și bucuros).
Copiii ajung foarte repede, în primii ani, să-și condiționeze fericirea de ”primiri” (de cadouri) – aproape că nu mai fac nimic – decât dacă ȘTIU că vor primi ceva (”Ce-mi aduci? Ce-mi dai? Nu mi-ai adus nimic?).

”AȘTEPTĂRILE” copiilor sunt permanent ”stârnite”, intensificate, susținute și doar parțial împlinite de adulți – așa apar primele dezamăgiri și primele stări de bucurie intensă (care durează prea puțin, căci odată obținut ceea ce doream, apare următoarea dorință, și suferința reîncepe).
Și așa, LUMINA din ochii lor se stinge – și apare ”ÎNCEȚOȘAREA” CONDIȚIONĂRII – care se regăsește în ochii tuturor adulților.
Orice discuți sau ”negociezi” cu cineva (chiar și cu un străin) determină apariția unei ”așteptări” (este deja ”o condiționare”): ”mie ce-mi iese la chestia asta?”

Ca și adulți, nu mai SUNTEM bucuroși și fericiți – doar așa.
Suntem bucuroși DACĂ…..avem serviciu, casă, bani, obiecte etc etc
Suntem fericiți DACĂ…..avem carieră, familie, prieteni, relații etc etc
Ne condiționăm continuu BUCURIA și FERICIREA de ”primiri” exterioare.
”Așteptările” pe care le avem noi de la noi înșine – sunt IMENSE. Și ele ne împing continuu să FACEM, SĂ FACEM – pentru A AVEA și A TOT AVEA – tot mai mult, și mai mult.

Dacă ne uităm în socialul în care trăim – acesta este construit ca o ”închisoare” în care toți ne ținem pe toți prizonieri. Suntem și prizonieri și gardieni, în același timp.
Dacă unul dintre noi încearcă ”să evadeze” – să facă lucrurile diferit decât restul (dacă încearcă alte ”alegeri” – să zicem – să mănânce diferit, să se îmbrace diferit, să se comporte diferit, să refuze școala sau să ”muncească” la un serviciu, să refuze banii sau obiectele etc etc) toți ceilalți din jur, în special familia (cei apropiați, cei dragi) ”sar pe el” ”să-i bage mințile înapoi în cap” – și să-l aducă în tiparele familiare.

Dacă este nevoie – familia se ajută de ”grupurile” sociale – medici, psihologi, avocați, economiști etc etc – care ”amenință” continuu persoana ”deviantă” cu nenorocirile cumplite care-l așteaptă pe cel ce se îndepărtează de ”gloată”.
Cu ajutorul FRICII și AMENINȚĂRILOR, societatea și familia se auto-menține în stare de prizonierat continuu.

Este nevoie de FOARTE MULTĂ DIPLOMAȚIE și de mult timp și strategie treptată, pentru a scăpa de ”sforile” sociale pas cu pas – fără a crea reacția de respingere și fără a ”îngrijora” prea tare ”gardienii” din familie.
Este nevoie de foarte mult timp să identificăm CONDIȚIONAREA INTERIOARĂ, să o observăm ”în acțiune” – să ne privim cum ne comportăm prostește, observând CUM ne comportăm prostește în mod conștient.
Și apoi de și mai mult timp pentru a da la o parte modelul condiționării și a relua LUMINA copilului care am fost (și care este dintotdeauna în interiorul nostru).

O boală gravă – sau o criză importantă (o pierdere mare, un accident, un traumatism) pot precipita acest proces de ”trezire” din CEAȚA CONDIȚIONĂRII.
Unii îl numesc ”ILUMINARE”.
Poate pentru că reluăm legătura cu LUMINA care am fost dintotdeauna (dar am uitat că suntem și am trăit orbecăind zeci de ani).
Alții îl numesc ”MATURIZARE” (un ”adult” realizeză „manipularea” la care a fost supus, ca și copil / adolescent, și alege să treacă dincolo de ea).

Eu personal, numesc acest proces de ”recăpătare” a Sinelui Real și a Adevărului Interior – ÎNVIERE.
Pentru că asta este, de fapt.
O ”înviere” din ”moartea” în care ne ține această condiționare mentală.
Trăim precum zombie, în rotița de hamster socială, între servici și cușca ”de bloc” numită apartament, mergem cu ”masele” de colo-colo, între ”sărbători” introduse în calendar ca prilej pentru comercianți să-și vândă obiectele inutile și prilej pentru oamenii să se ”drogheze” cu mâncare și băutură și zile petrecute vegetând (la ”tembelizor”, la calculator, pe tabletă sau mobil, mai nou).

Am aflat că mâncarea gătită este ”instrumentul” prin care oamenii sunt ținuți în stare de ”ceață mentală”. Acidoza pe care mâncarea gătită o creează la fiecare masă – se acumulează zi după zi, lună de lună, an de an și este cea din care se construiesc bolile și degradarea corpului fizic.
Mâncarea gătită, care este DENATURATĂ și improprie consumului uman – plină de cadavre de animale și de resturi de substanțe chimice – este o otravă condiționată să fie introdusă în corp de 3 ori pe zi (minim), în cantități mici – ca să nu se vadă prea repede efectul ”otrăvirii”.
De ce de 3 ori pe zi?
Cui îi este frică să nu cumva ”să ne trezim”, dacă sărim câteva mese?
Cei care au ținut post negru (n-au mai mâncat deloc) s-au confruntat cu stare de bine, de energie, de claritate mentală care apare doar la 24 de ore de post – și cu atât mai mult, ulterior (dacă nu ar fi ”eliminările” de acidoză, mucus și reziduuri, care apar după primele zile de post – lumea ar descoperi mai repede beneficiile NEMÂNCĂRII – și ar începe să-și pună multe întrebări și să aibă îndoieli despre ”mâncarea” ce ne ține ”prizonieri” într-o cușcă mentală).
Mâncarea ne ține ANCORAȚI ÎN TRECUT.
Mâncarea gătită ”dă dependență” (ca și fumatul) – odată ce ai început – vrei să continui iar și iar….ȘI VREI GUSTUL FAMILIAR (îl cauți, iar și iar).
TRECUTUL devine mai important decât PREZENTUL.
Și așa suntem ”păcăliți” să nu mai ”fim prezenți” – să nu mai ”FIM”.

Băutura (alcoolul) alături de alte ”droguri” legale – cafea, țigări, etnobotanice etc etc – ne decuplează și mai mult de MOMENTUL PREZENT, de AICI ȘI ACUM – singurul loc în care putem simți bucurie și fericire.
Toate substanțele ”recreaționale” ne duc în vibrații de fantezie, în VIITOR sau în TRECUT și trăim cu lacrimi în ochi diferite emoții – fără nici o legătură cu prezentul.

Prin mâncare și băutură – suntem continuu ținuți ÎN AFARA MOMENTULUI PREZENT.
Prin condiționări – suntem mereu ținuți ÎN VIITOR (”ce Sărbători minunate urmează, ce concediu minunat vom avea, ce cadouri minunate vom primi etc etc).
Și prin ”prizonieratul” familial și social – suntem ÎNLĂNȚUIȚI în TRECUT (în tradiție, în ”așa a făcut și mama, și bunica, așa fac și eu” etc etc).

Suntem ”morți” pentru momentul PREZENT.
Nu putem să apreciem și să acceptăm nimic din ce se întâmplă ACUM – o putem face doar MÂINE, când vom discuta și bârfi despre IERI. Nu asta facem după toate ocaziile sociale? Ne întâlnim ”să le discutăm”?
Sau facem ”poze” și filmăm – ca să ne uităm ulterior – ce am făcut IERI. Dar în timp ce fotografiezi sau filmezi – NU EȘTI – așadar, momentul prezent este pierdut!

”Învierea” în momentul prezent nu este ușoară.
Chiar dacă știm că este posibilă.
Dar ”călăii” noștri sunt chiar cei apropiați nouă (familia, prietenii) – pilda lui Iisus este clară – el a fost ”trădat” de cei mai apropiați și mai iubiți, de ”familia sa”.
Și pe noi – tot aceștia ne țin în stare de ”moarte” pentru momentul prezent.

Asta spunea Iisus când propăvăduia să ”lăsăm pe mama noastră, să ne dezicem de ea” – de fapt, să RUPEM LEGĂTURILE de condiționare cu tot ceea ce socialul ne-a ”dresat” în anii noștri de viață.
Și să vedem viața cu OCHI NOI – cu OCHI DE COPIL NOU-NĂSCUT.
O NAȘTERE se produce DOAR după O MOARTE.
Ciclul natural al ”vieții” și al ”morții” ne-a învățat bine acest lucru.

Așa că….dacă tot suntem ”morți” cu toții, ce-ar fi să alegem ”să înviem” – mai mulți odată? Nu doar unul câte unul, la unul-două secole odată?

LUMINA este în noi – nu a dispărut niciodată.
A dispărut doar puritatea și claritatea privirilor noastre.
Ce-ar fi să ”curățați” ochii fizici printr-un mic post cu sucuri sau cu apă – 2-3 zile – și să vedeți ce se petrece în energia voastră – acum în ”Săptămâna luminată”?

Vă urez tuturor zile interesante de primăvară și de schimbare – iar cei care aveți încă copiii mici – profitați de LUMINA ce mai strălucește în ochii lor SĂ VĂ AMINTIȚI.

IUBIRE tuturor!

http://www.centrulnatura.ro/lumina-invierii/

Ti-a placut articolul?

Comentarii