Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
17:56 30 04 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Cei care iau

ro

04 Feb, 2017 07:33 829 Marime text



De când ne naștem și tragem prima gură de aer, apoi sugem prima gură de lapte – suntem ființe care LUĂM.

Am venit pe Pământ să LUĂM continuu câte ceva.

Luăm aer, luăm mâncare, luăm resurse, luăm obiecte, luăm bani, luăm spațiu, luăm timpul oamenilor, luăm informații, luăm relații etc etc.

Continuă LUĂM și iar LUĂM, într-o insațiabilă goană după ”mai mult”.

Am constatat oripilată câte ”am adunat” într-un an de zile în propria mea bibliotecă și în dulapul meu de haine.

Obiecte, lucruri și fel și fel de fleacuri – pur și simplu ”luate” și depozitate acolo.

Nu mă mir că bietul organismul suferă același lucru, datorită faptului că din fragedă pruncie mi s-au tot ”dat” de introdus în el fel și fel de așa-zis alimente.

Am aflat că am fost hrănită de la 3 luni de zile cu griș cu lapte (pentru că așa a fost ”dispoziția pediatrului”).

Grișul este făcut din grâu, ce are una dintre cele mai agresive proteine pentru intestinele omenești: glutenul.

De aceea, pâinea ”adevărată”, care se cocea la țară, se realiza prin fermentarea cu drojdie peste 24 de ore (pentru a se degrada glutenul în molecule cât mai mici) și abia apoi se cocea și se servea la masă.

În prezent, procesul de ”producție” a pâinii este ”pe repede înainte” – între premix-ul de făină și pâinea ”bună de consum” nu sunt mai mult decât 1-2 ore în cuptoare super-performante.

Cu tot cu glutenul întreg și pregătit să distrugă mucoasa intestinală.

Ceea ce se și întâmplă, la cei mai mulți dintre oameni – ce suferă de balonare, de constipație, de dureri și crampe abdominale și de multe suferințe digestive – datorită ”pâinii noastre cea de toată zilele” (prost preparate, cu un grâu hibdridizat, modificat genetic și plin de substanțe chimice).

Așadar, de la vârsta de 3 luni am fost hrănită cu ”griș cu lapte” (desigur, lapte de vacă, doar ce credeați?) și apoi, de la 5 luni, alți medici foarte buni cunoscători ai nutriției au sfătuit-o pe mama să-mi dea măr ras cu biscuiți.

Da, normal, tot biscuiți cu gluten (cu făină de grâu), că pe vremea copilăriei mele grâul era singura cereală folosită în panificație.

Așadar, glutenul a fost ”otrava” pe care corpul meu a primit-o de la câteva luni de viață, zilnic, de mai multe ori pe zi.

Deși corpul a protestat, colicile și durerile abdominale s-au ținut lanț toată copilăria (și toată viața), iar răcelile, mucusul și eliminările tip otite, rinite, sinuzite, bronșite și altele mi-au afectat întreaga copilărie – nimeni nu a făcut legătura dintre ”otrava” ce mi se dădea zilnic, ca și ”aliment” și starea mea de sănătate, ce se degrada evident.

Soluția tuturor a fost ”scoaterea” organelor considerate ”vinovate” de relele produse in corp, așa că mi-au fost ”luate” amigdalele, polipii, apendicul și dacă nu mă trezeam la timp, cine știe ce mi se mai ”lua” din dotarea corpului!

De circa 4 ani nu mai consum deloc făină de grâu.

Și după această perioadă de pauză, mi-am testat anticorpii anti-gluten, să văd dacă mai sunt pozitivi (pentru că erau intens pozitiv, la începutul dietei).

Da, încă erau pozitivi!

Intoleranța la gluten a corpului a fost atât de mare, încât și după 4 ani de zile de pauză, de oprit total consumul de făinoase cu gluten, corpul tot își păstrează anti-corpii anti-gluten (probabil ca și măsură de precauție, nu cumva să mai îndrăznesc să-i mai introduc în interior această toxină, ce i-a făcut rău atâta timp!).

Toată viața am ”înghițit” tot ce mi s-a pus pe masă și tot ce mi s-a spus la cursuri – și tot ce mi s-a servit ca ”adevăr”, fără să pun la îndoială veridicitatea informațiilor.

ȘI am deschis gura acceptând să-mi fie ”scoase” organe din corp, pentru că ”specialiștii” au considerat că Doamne Doamne a făcut un corp imperfect și defect și ei sunt în stare ”să-l repare”.

Am luat și am luat, am înghițit și am înghițit – până când m-am prăbușit în boală și degenerare.

Neînțelegând absolut deloc ce se întâmpla cu mine.

Doar făcusem mereu tot ce mi s-a spus!

Am LUAT ce mi s-a spus.

Am respectat regulile date.

Ce s-a întâmplat cu mine?

Ce era în neregulă cu mine?

Nimeni din cei care m-au învățat cum să-mi fac rău n-au știut să-mi răspundă la întrebări. Dimpotrivă. M-au ”amețit” și ”confuzat” și mai tare.

Așa am descoperit că oamenii NU ȘTIU SĂ DEA – NU ȘTIU SĂ OFERE – NU ȘTIU SĂ DĂRUIASCĂ.

Știu doar să IA și să DEA – cu forța, cu impunerea, cu puterea ”exemplului” cu care și ei au fost, la rândul lor, crescuți și educați.

Am descoperit lipsa echilibrului între A LUA și A OFERI.

Acest echilibru se vede atât de clar în Natură, în alternanța sezoanelor, în interacțiunea dintre speciile din Natură.

Cum unii dau și alții primesc, cum florile oferă nectar, pe care albinele îl recoltează, iar la rândul lor, produsele albinelor pot fi recoltate (sau oferite) altora.

Cum arborii OFERĂ fructe pentru animale și oameni, în schimbul propagării semințelor pe distanțe cât mai mari.

Cum florile ne oferă puterile lor vindecătoare sau proprietățile lor nutriționale, în schimbul ocrotirii și cultivării lor

Cum animalele domestice ne oferă prietenia și compania lor, în schimbul hranei și îngrijirii.

Am descoperit că în Natură este un cicul continuu de LUAREOFERIRE – ce-și păstrează echilibrul – favorizând astfel menținerea vieții tuturor speciilor (vegetale și animale).

Și am trăit ”la primă mână” deconectarea profundă pe care o au oamenii din acest ciclu al ”luării” și ”primirii”.

Am observat zilnic la cabinet cum ne creștem copii, să devină niște mici ”hrăpăreți” care ”iau continuu”: îi creștem ca pe niște neputincioși, în case închise, cu ochii în televizoare și tablete, îi hrănim ca pe niște ”pui” dându-le direct în gură, le dăm continuu mâncare, fără să observăm dacă le trebuie sau nu. La orice semn de disconfort (plânset sau urlet) le astupăm gura cu mâncare sau le oferit fel și fel de obiecte de ”distracție”.

Le luăm jucării după jucării, cărți după cărți, obiecte după obiecte, multe dormitoare de copii ajung să semene cu mici buticuri de obiecte.

Iar copii se plictisesc foarte repede de toate aceste obiecte ce se îngrămădesc peste ei.

În schimb, copii învață foarte repede ”să ia”: obiecte, mâncare, atenția părinților, timpul lor, prezența lor. ȘI nu doar să ia – ci SĂ CEARĂ, SĂ CERȘEASCĂ sau chiar să PRETINDĂ: VREAU!

Curând, mulți copii devin adevărate ”lipitori”, sunt pur și simplu atașați ”la propriu” de mama lor, sugând-o de energie și nelăsându-i nici măcar o gură de respirație pentru ea. Cerând mereu – atenție, energie, mâncare, jucării, cumpărături, de toate.

Și mama consideră ca acest mod de a crește și educa un copil este ”normal”!

Și apoi, ne uităm în jur la toți adulții egoiști, prinși în propriile lor minți (cu poveștile de rigoare) care cer continuu.

”Dă Doamne!” – așa sunt majoritatea rugăciunilor celor ”credincioși”.

Rugăciuni de cerere continuă.

Vreau și vreau și vreau.

Dorințe peste dorințe. Dorințe care, odată împlinite, duc la apariția a și mai multor dorințe.

Exact precum copii crescuți de mame care nu înțeleg procesul creșterii copilului. Care nu sunt ”acordate” ritmului natural de dăruire / primire.

Care habar nu mai au să primească, după ce a apărut copilul în viața lor – intrând într-o buclă sufocantă de ”dăruire” – iar copilul fiind educat să ”ia”, să ”ia” și să tot ”ia”.

Societatea modernă este structurată evident pentru a face pe plac acestei generații care ”ia și tot ia”.

De aceea magazinele gem de obiecte și mărfuri – iar afacerile tip ”servicii” au oferte peste oferte.

Ni se oferă de toate, continuu, într-o ”turnare” fără fund în rezervorul vieții noastre pământești limitate.

Chiar și informațiile ne sunt oferite tot așa ”cu nemiluita”, multe, enorm de multe, cât mai contradictorii cu putință și cât mai confuzante cu putință.

Astfel încât și mintea omenească să fie la fel de ”plină” și blocată, ca și corpul omenesc.

Trăim cu corpul plin de toxine fizice (de la ”pseudo-alimentele” pe care le consumăm cu generozitate).

Trăim cu mințile pline de toxine informaționale (din familie, de la școală și de peste tot, suntem hrăniți cu minciuni, bucăți de adevăr și fel și fel de convingeri false).

Și trăim cu sufletele pline de toxine emoționale – pentru că această stare de ”plin” – de ”prea plin” – nu ne place niciunuia dintre noi.

Cum vă simțiți după o masă ”de Sărbători” sau după o nuntă, în care ați consumat prea multă mâncare (prea multe feluri, amestecate)?

Bine, ușori, săltăreți și plini de viață?
Sau greoi, obosiți, ursuzi și morocănoși?

Așa ne simțim continuu când suntem ”cei care iau!”

Iritabili, nemulțumiți, greoi și nefericiți.

De aceea, orice măsură de detoxifiere, orice dietă de ”curățare” a tractului intestinal, orice zi de ”post” – sau orice perioadă în care ne oprim din ”a lua” (chiar și doar în planul digestiei) ne readuce energia, starea de bine, optimismul și senzația de UȘURINȚĂ.

De aceea ne simțit atât de bine când facem curățenie în casă sau spălăm rufele și ne îmbrăcăm cu haine curate.

Odată ce regăsești această senzație în planul fizic (al digestiei) este mai ușor să o poți regăsi și la nivelul altor părți ale vieții.

Toți cei aflați în detoxifiere s-au apucat să doneze din lucrurile de care nu mai aveau nevoie, s-au apucat să-și refacă garderoba și să se elibereze de ”prea multele” ce erau acolo, s-au apucat să-și curățe casele și să-și elibereze viețile de relațiile inutile și care furau energie.

Vă propun să vă observați pe fiecare, în următoarele zile și să evaluați momentele în care LUAȚI și momentele în care DĂRUIȚI (din suflet și cu drag, nu pentru că v-am scris eu în articol că ”trebuie să dăruiți!”).

Descoperiți când LUAȚI atenția celorlalți, când ”mâncați” timpul celorlalți, când luați resurse de la alții (de orice fel, de la informație, obiecte, alimente și până la bani, cărți sau haine) și încercați să evaluați starea pe care o trăiți, funcție de comportamentul pe care îl aveți.

Vă simțitți bine, ușor, liber, fericit, plin de energie?

Sau există dificultăți, obstacole, stagnări – în cursul vieții voastre?

Conștientizarea este întotdeauna primul pas în corectarea unui comportament lipsit de armonie.

Așa cum vă spunea, în cadrul acestei perioade de ”protecție și prevenție” – CUNOAȘTEREA și ÎNȚELEGEREA dificultăților cu care vă confrunați reprezintă cea mai bună ”protecție”.

Când ÎNȚELEGEM CE SE ÎNTÂMPLĂ, știm cum să ne comportăm și unde să echilibrăm.

Protecția REALĂ de care avem nevoie este ÎN INIMILE NOASTRE și în armonizarea cu ritmul Naturii din jurul nostru.

Când suntem o parte din MAREA RESPIRAȚIE A NATURII, INSPIR ȘI EXPIRDĂRUIRE ȘI PRIMIRE – suntem în fluxul energiei și suntem în siguranță.

Vă doresc o altă săptămână interesantă și cât mai plină de revelații.

Vremea rece de afară ne ține mult în case și ne prilejuiește introspecții și călătorii în interiorul nostru.

Este perfect pentru câteva exerciții de CONȘTIENTIZARE și de echilibrare!

Succes tuturor,

Cu iubire,

Sorina

http://www.centrulnatura.ro/cei-care-iau/

Ti-a placut articolul?

Comentarii