Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:36 23 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ziua internațională a Mării Negre

ro

31 Oct, 2016 07:37 1038 Marime text
În fiecare an, la 31 octombrie, este sărbătorită Ziua internațională a Mării Negre, marcând astfel data la care, în anul 1996, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre, scrie Agerpres.
 
Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră a fost semnat la Istanbul, de către miniștrii mediului din Bulgaria, Georgia, România, Turcia, Federația Rusă și Ucraina. El este rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 țări, pescuitul excesiv și deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acțiune promovează colaborarea tuturor țărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.
 
Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câțiva ani mai devreme. Astfel, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la București, Convenția de Protejare a Mării Negre Împotriva Poluării, de către toate cele șase țări costiere — Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Convenția de la București a intrat în vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentând cadrul legal care concentrează prioritățile și principalele direcții ale activităților internaționale în problemele de mediu ale bazinului Mării Negre, incluzând conservarea biodiversității. Organismul desemnat cu aplicarea Convenției de la București este Comisia privind Protecția Mării Negre împotriva Poluării, cunoscută și sub denumirea de Comisia Mării Negre, care asigură cadrul regional vital pentru cooperarea în acțiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.
 
Totodată, o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor, a fost formulată în Declarația de la Odessa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia și Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declarația conține un orar rezonabil al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre. În fapt, declarația dezvoltă și detaliază ideile Convenției de la București, ținând cont și de deciziile Conferinței Națiunilor Unite privind Mediul și Dezvoltarea de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.
 
Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre — Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale (GEF), cu misiunea de a sprijini guvernele țărilor din bazinul Mării Negre în implementarea Convenției. În fapt, BSEP a dezvoltat o bază instituțională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Convenției de la București.
 
În scopul studierii mediului marin, a rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Universitatea Mării Negre, la 16 mai 1993, la Costinești, iar la 12 noiembrie 1996, la Constanța, a fost deschis Centrul de Informare, Educare și Resurse pentru Marea Neagră — CIER. La Atena, la 29 septembrie 1998, a fost deschis Centrul Internațional de Studii pentru Marea Neagră (CISM).
 
Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în iunie 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, Protocolul referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului.
 
Ziua internațională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activități cultural-educative, expoziții de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmărește conștientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv și responsabil față de mediul marin și costier, fiind însă, în același timp, și un prilej de sărbătoare.
 
Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa și Asia, cu o suprafață de 413.488 kmp, fără Marea Azov, care îi aparține și care are o suprafață de 38.000 kmp. Are o adâncime maximă de 2.245 m și scaldă țărmul României pe o lungime de 234 km, potrivit ''Enciclopediei Geografice a României'', volum coordonat de Dan Ghinea. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord, Federația Rusă în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud.
 
Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curg o mulțime de fluvii, printre care Dunărea, Niprul, Nistrul, Don, Ciorohi, Kizil-Irmak și altele. Are o salinitate scăzută. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce care ajunge în ea și volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană ce pătrunde prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Speciile de pești cele mai răspândite sunt: guvidul, chefalul, cambula, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum și alți pești răpitori, printre care o specie de rechini, de mici dimensiuni.
 
Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara, prin Strâmtoarea Bosfor, și cu Marea Egee, prin Dardanele. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii