Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
14:44 27 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Solstiţiul de vară Tradiţii şi obiceiuri în cea mai lungă zi din an

ro

21 Jun, 2015 12:25 744 Marime text
Astăzi, 21 iunie, este ziua solstiţiului de vară, moment ce marchează începutul verii astronomice, când durata zilei are cea mai lungă valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, iar durata nopţii este numai de opt ore şi 28 de minute. În acelaşi timp, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă.
 
Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit”. Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, astăzi, „pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilot păstrează o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului la aproximativ 66 de grade”. 

Tradiţii şi obiceiuri specifice solstiţiului de vară

Cunoscut şi sub denumirile de „Ziua miezului de vară” sau „Litha", solstiţiul de vară era celebrat - în mod tradiţional - prin jocuri şi focuri de tabără. Încărcat de semnificaţii, acest eveniment, de-a lungul anilor, a dus la apariţia mai multor mituri şi superstiţii. Aşadar, energia solstiţiului de vară este considerată a fi o forță ce stârnește creativitate, pasiune şi belşug. În credinţa populară, se spune că solstiţiul de vară are darul de a materializa dorinţe aparent imposibile.
 
Potrivit Adevărul, solstiţiul de vară era un prilej de găsire şi de folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere. În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi a vigorii.
 
Un alt ritual specific solstiţiului de vară constă în transformarea unei bijuterii de aur într-un talisman norocos. Se poate folosi orice obiect din aur (un inel, o monedă sau un pandativ). Cu o zi înainte de solstiţiu, bijuteria este aşezată într-un vas rezistent la foc, în care s-au adăugat ierburi uscate, precum rozmarin, salvie sau muşeţel, plante care reprezintă legătura omului cu un element puternic, pământul. „În zorii zilei solstiţiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi, după care este cufundat rapid într-un vas cu apă curată şi este trecut prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii. În acest fel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lăsându-le să ardă şi să îşi împrăştie aromele. De la mijlocul zilei şi până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât, să fie sub lumina soarelui. Seara din ziua solstiţiului este timpul potrivit pentru a infuza norocul şi energiile pozitive în bijuteria de aur. Ea se ţine strâns într-o mână, iar practicantul magiei îşi închide ochii şi se concentrează asupra dorinţei cele mai arzătoare, apoi îşi pronunţă dorinţa cu glas tare, de trei ori. La final, se recită următoarele cuvinte: „Fii vrăjit şi legat, cu noroc, dragoste şi lumina; belşugul să se reverse şi energiile să străluce. Aşa să fie!”, se precizează pe site-ul diane.ro. Ulterior, obiectul de aur trebuie să fie purtat sau ţinut aproape de către posesor. 

La români, solstiţiul de vară, apropiat şi legat de sărbătoarea Sânzienelor

La români, solstiţiul de vară este apropiat şi legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată, la fel ca şi naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, de ziua de 24 iunie. În credinţa populară, Sânzienele erau femei frumoase, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile neumblate de om. Conform tradiţiei, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni şi forţe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoşi cu „lanţul Sânzienelor”. 

Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister şi magie, fiind favorabilă vrăjilor şi descântecelor de dragoste. Florile culese de Sânziene, aşezate sub pernă în noaptea din 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să îşi vadă în vis viitorul soţ.

Sursa foto: abcnews.go.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii