Procurorii solicită arestarea preventivă a judecătorilor acuzați de corupție

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au solicitat Curţii de Apel Bucureşti arestarea preventivă a patru judecători de la Tribunalul Bucureşti - Secţia VII civilă, respectiv a inculpaților: Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovența, Ciprian Sorin Viziru, se arată într-un comunicat.

Procurorii susțin că există probe şi indicii rezonabile care conturează următoarea situaţie de fapt:

„Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București - Secţia a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani, bunuri, servicii în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor deduse judecăţii, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari, implicaţi sau interesaţi în procedura insolvenţei unor societăţi comerciale”.

Potrivit DNA, în sarcina celor patru judecători s-au reţinut următoarele infracţiuni:

Mircea Moldovan este acuzat de cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată (patru acte materiale) şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
Elena Rovența este acuzată de luare de mită, iar Ion Stanciu de luare de mită în formă continuată (două acte materiale). În cazul lui Ciprian Sorin Viziru s-a reținut infracțiunea de luare de mită.

Potrivit probelor administrate, referitor la inculpatul Mircea Moldovan, în unele cazuri acesta a contactat persoana interesată și i-a  precizat  că „îi va da un dosar de ziua lui”, stabilind o întâlnire „pentru a sărbători”, precizând totodată că, sunt fruntaşi practicienii în insolvenţă care primeau „dosare bune”. Prin sintagma „dosare bune” în materie de insolvență se înțelege din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență. În alte cazuri oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.
De asemenea, probatoriul administrat a relevat în cazul judecătorului sindic Mircea Moldovan faptul că, pretinderea s-a manifestat atât prin solicitarea adresată martorului denunțător, de angajare a unei nepoate la societatea sa  de insolvență dar și prin  declararea nereală a insolvenței, în cazul a două societăţi comerciale.
Acelaşi judecător a lăsat să se creadă că în schimbul unor beneficii materiale poate realiza intervenția într-un dosar penal, pentru punerea în libertate a unui condamnat.

Judecătorul fugar a primit bani pe cadrul de salariu, produse alimentare, dar și un TV color

Potrivit procurorilor, probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că  inculpații au primit sume de bani și bunuri, după cum urmează:

Mircea Moldovan a primit sume de bani (3.000 - 4.000 lei) direct, prin Western Union (8000 lei ) sau direct pe cardul de salariu; produse alimentare  (peşte, carne de vită/miel); cherestea şi aproximativ 90 de metri pătraţi de lambriuri, în valoarea totală  de 6.652 lei; un TV color .

Amintim că ieri judecătorul Mircea Moldovan a fugit din casă, refuzând să meargă la DNA pentru audieri.

După patru ore, judecătorul s-a predat la DNA și a susținut că „a fost să se plimbe și că nu a fugit nicăieri”, deși există imagini care arată cum acesta a fugit de anchetatori prin spatele casei pe care o deține în Voluntari.

Pe de altă parte, Ion Stanciu a primit suma de 10.000 lei reprezentând ,,rata de vacanţă” și obiecte vestimentare achitate de un practician în insolvenţă, pentru soţia judecătorului.

Elena Rovența a intrat în posesia sumei de 10.000  lei, ce a fost remisă prin mascarea plicului într-o revistă, dar a primit și o parte din suma de 174.000 euro, reprezentând onorariul unui practician în insolvenţă.

Ciprian Viziru a luat suma de 10.000 lei, dar și o sacoşă cu produse (în vederea soluţionării în favoarea unui practician în insolvenţă a unor  dosare de insolvenţă).

Astfel, elementele definitorii ale activităţii infracţionale a celor patru judecători ai Secţiei a VII a civilă  s-au structurat pe mai multe paliere, susțin procurorii, după cum urmează:
- întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei;
- întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile;
- identificarea dosarelor de insolvenţă “bune” în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă;
- formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea  mesajelor prin intermediul  unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă  (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă ;
    
Inculpaților  li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. La data de 19 mai 2014, faţă de inculpaţii Moldovan Mircea, Stanciu Ion, Rovența Elena şi Viziru Ciprian  procurorii au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore.

Porcurorii DNA fac precizarea că  punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.