De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
08:02 22 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Interviu Agerpres.ro Muftiul Muurat Iusuf, pregătit să acorde asistență religioasă refugiaților care ar putea să sosească în România

ro

23 Sep, 2015 14:04 603 Marime text
 
Șeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf, a acordat, miercuri, un interviu AGERPRES, în ajunul celei mai mari sărbători religioase a lumii islamice, Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului), care va începe joi, 24 septembrie. Muftiul Muurat Iusuf a explicat valorile și semnificația acestui eveniment de puternică trăire spirituală și emoțională din viața membrilor comunități islamice tradiționale din țara noastră, dar s-a referit și la un subiect de actualitate, cel al refugiaților.
 
 
AGERPRES: Ce misiune este pregătit să își asume Muftiatul din perspectiva afluxului de imigranți și refugiați de confesiune musulmană ce ar putea să sosească în România?
Muftiul Muurat Iusuf: Muftiatul, ca instituție de cult, este pregătit să acorde asistență religioasă refugiaților care fug din calea războiului și imigranților care ar putea să sosească în România și, cu ajutorul Secretariatului de Stat pentru Culte și al Guvernului, sperăm să le putem fi de folos acestor confrați întru religie. Noi vom încerca prin intermediul personalului pe care-l avem să-i ajutăm să se integreze în societatea românească pe timpul cât vor fi găzduiți în România și chiar să-i integrăm în societatea românească, dacă vor dori acest lucru, bineînțeles respectând cultura și civilizația islamică din țara noastră, care este așezată pe aceste meleaguri de mai bine de 800 de ani. Aici, comunitatea musulmană este foarte bine integrată în societatea românească, a consacrat un model de conviețuire interetnic și inter-religios și de aceea și ceilalți confrați care vor sosi la noi sunt obligați să se integreze repede în societatea românească și să se raporteze la valorile musulmanilor de aici. În vederea rezolvării acestei probleme consider că toți liderii musulmani ar trebui să se implice mai activ mai ales că sunt state din lumea islamică cu posibilități financiare mult mai mari și bineînțeles toți oamenii de bună credință pot contribui la depășirea acestei situații de criză.
 
AGERPRES: Cum credeți că va afecta un eventual val migraționist societatea românească în ansamblu și vechea comunitatea musulmană de aici, știut fiind faptul că, în funcție de spațiul cultural și geografic, de țările de origine, practica Islamului este caracterizată de cutume specifice stabilite de diversele școli și curentele religioase?
Muftiul Muurat Iusuf: Consider că nu vor fi niciun fel de probleme în ceea ce privește integrarea acestora, mai ales că țara noastră a avut dintotdeauna relații bune cu statele arabe. Majoritatea refugiaților practică Islamul la fel ca și noi, iar poporul român este recunoscut, pe plan internațional, ca având o atitudine deschisă față de alte comunități culturale și religioase din străinătate. Eventuale temeri ale cetățenilor români nu se justifică pentru că nu avem exemple sau informații concrete din partea liderilor religioși musulmani din statele unde aceștia au fost primiți sau care îi găzduiesc temporar.
 
AGERPRES: Ce acțiuni poate întreprinde Muftiatul pentru a-i integra mai ușor în comunitatea musulmană din România pe co-religionarii sosiți prin intermediul fluxurilor migraționiste și de refugiați?
Muftiul Muurat Iusuf: România are o democrație foarte bine statuată, care respectă drepturile fundamentale ale omului, libertatea de exprimare, libertatea religioasă iar eu, ca musulman, sunt foarte avantajat, raportat la exemplele pe care le am din alte țări cu democrații care se definesc drept exemplare. Spre exemplu, cu ocazia Kurban Bayramului, ne-au sosit în vizită oaspeți din străinătate, din țări cu democrații exemplare, care au rămas uimiți de condițiile de care dispunem în comunitățile noastre musulmane, referindu-ne aici la lăcașurile de cult, spre exemplu.
 
AGERPRES: Sub ce auspicii este celebrat anul acesta Kurban Bayram de către comunitatea musulmană din România, pornind chiar de la semnificația marii sărbători a Sacrificiului?
Muftiul Muurat Iusuf: Religia islamică are două mari sărbători: Ramazan Bayram și Kurban Bayram. Muftiatul Cultului Musulman din România, ca și în anii precedenți, organizează slujbe religioase la lăcașurile de cult din țara noastră și activități de întrajutorare a semenilor în mai multe localități din județele Constanța, Tulcea și Călărași, activități sprijinite atât organizații nonguvernamentale din țară și străinătate cât și de enoriași. Ne bucură faptul că musulmanii din întreaga lume vor celebra anul acesta la aceași data, joi 24 septembrie, Kurban Bayram, așa după cum am sărbătorit și Ramazan Bayram. La stabilirea unei date comune au avut o mare contribuție întrunirile liderilor spirituali din întreaga lume unde și România a fost reprezentată, de către mine. Cu prilejul acestei sărbători, Muftiatul Cultului Musulman din România a obținut invitații, pentru enoriașii comunității noastre, din partea Regelui Arabiei Saudite, cu sprijinul Ambasadei de la București, pentru efectuarea pelerinajului ritualic. Folosesc acest prilej pentru a mulțumi familiei regale și Reprezentanței diplomatice saudite, cu care ne dorim să dezvoltăm colaborarea în vederea organizării pelerinajului și pe viitor.
 
AGERPRES: Ce ne puteți spune despre semnificația Sărbătorii Sacrificiului?
Muftiul Muurat Iusuf: Pelerinajul care se efectuează în această perioadă reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi de bază ai islamului și este obligatoriu pentru musulmanii care îndeplinesc criteriile prevăzute de legislația islamică. În ceea ce privește ritualul pelerinajului putem exemplifica câteva elemente obligatorii precum: îmbrăcarea veșmântului cunoscut drept ?ihram', care semnifică egalitatea dintre toți credincioșii în fața Creatorului Divin, indiferent de statutul socio-profesional, înconjurarea punctului Sanctuar (Kabe) de șapte ori și așteptarea, meditarea și citirea unor rugăciuni pe Muntele Arafat. Sacrificarea unui animal are la bază versete din Capitolul Saffat al Coranului, unde se menționează că Dumnezeu i-a cerut lui Avraam (Ibrahim) să-și probeze credința, conform legământului făcut și angajamentului de supunere pe care Profetul și-l asumase pe când se ruga Creatorului ca soția sa, Sara, să-i poată da un moștenitor. Astfel Dumnezeu i-a cerut lui Avraam să meargă pe munte și să-și jertfească unicul fiu, pe Ismael, ceea ce semnifică un act de fidelitate, de credință și de ascultare eroică. Avraam se supune dar își previne fiul despre ce urmează a se întâmpla iar Ismael îl îndeamnă senin să urmeze porunca lui Dumnezeu, fără nicio remușcare. 'Pe mine mă vei găsi printre cei răbdători' — a zis Ismael. Văzând determinarea Profetului Avraam chiar Dumnezeu împiedică jertfirea fiului prin intervenția Arhanghelului Gabriel, care-l substituie pe Ismael, pe altar, cu un berbec. De atunci continuă tradiția sacrificiului în religia islamică, aceasta fiind de fapt confirmarea credinței în Dumnezeu, de către Profetul Avraam. În această povestire se regăsesc caracteristici specifice religiei islamice: răbdarea, supunerea față de părinți, de strămoși, respectul față de ei.
 
AGERPRES: În România cum se pregătește comunitatea musulmană tradițională pentru Sărbătoarea Sacrificiului?
Muftiul Muurat Iusuf: Musulmanii din România respectă principiile religiei islamice și ca o continuare a tradiției Profetului Avraam (Ibrahim). Cei care au avut posibilități financiare sunt în pelerinaj iar cei din țară își exercită obligațiile în comunitățile locale. Este obligatoriu ca animalele pentru sacrificiu să nu fie târâte astfel încât să nu poată ajunge pe picioarele lor până la locul sacrificiului. Ovinele trebuie să aibă vârsta minimă de un an iar dacă depășește vârsta de șase luni trebuie să fie dezvoltat și viguros asemeni unuia de un an. Din punct de vedere al legislației islamice, pentru bovine este permisă doar sacrificarea animalelor cu vârstă minimă de doi ani. Fac apel să se respecte criteriile transmise de teologii musulmani deoarece sacrificiul trebuie să fie în numele lui Dumnezeu, iar Dumnezeu așa a lăsat rânduiala. Carnea animalului sacrificat trebuie împărțită în trei părți: câte o parte trebuie dăruită nevoiașilor, săracilor, văduvelor, o alta se dăruiește rudelor și prietenilor, iar a treia parte rămâne pentru familie. Practic, doar o treime rămâne pentru cel care sacrifică și pentru familia lui, restul de două treimi este oferit ca pomană. O bovină poate fi sacrificată în numele a cel mult șapte persoane iar o ovină pentru o singură persoană. Anul acesta eu voi săvârși slujba la Geamia Hunchiar, unde îl avem ca invitat pe un profesor universitar din Turcia dar și oaspeți din Germania. Muftiatul Cultului Musulman din România, împreună cu partenerii săi, va oferi peste 2500 de pachete tradiționale cu kurban (carne de vită sau oaie) credincioșilor din Dobrogea.
 
Sursa text și foto: agerpres.ro
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii