Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
12:57 24 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Centrala de la Cernavodă reprezintă un pericol major?

ro

16 Sep, 2015 18:51 1282 Marime text
 
Pe site-ul terramileniultrei.ro a apărut un articol intitulat ”Centrala nucleară de la Cernavodă este în continuare expusă unor accidente majore”. În articolul respectiv se arată că, la patru ani după ce Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană au solicitat efectuarea unor teste de stres la centrală nucleară de la Cernavodă ca urmare a accidentului de la Fukushima, problemele scoase în evidenţă de către echipa de evaluare nu sunt remediate în totalitate.
 
”Conform analizei critice a planului naţional de acţiune post Fukushima, actualizat la sfârşitul anului 2014, analiză realizată de o reţea de ong-uri din Europa Centrală şi de Est, centrala de la Cernavodă este expusă riscului seismic, inundaţiior şi unor evenimente meteorologice extreme. Centrală nucleară de la Cernavodă este situată într-o zonă extrem de inadecvată, consideră cei care au evaluat-o, deoarece regiunea este predispusă la cutremure. Cu toate acestea, în prezent, mijloacele de gestionare a accidentelor severe nu sunt suficiente pentru a preveni sau pentru a atenua consecinţele acestora”, se arată în articol.
 
Concret, se puncteayă faptul că deşi echipa de evaluare a criticat faptul că nu sunt prevăzute măsuri pentru creşterea rezistenţei la cutremure iar limitele de siguranţă nu au fost cuantificate în mod adecvat, autoritatea de reglementare CNCAN susţine în continuare că alte îmbunătăţiri nu sunt necesare. ”Asta dovedeşte că autorităţile române nu înţeleg ideea de test de stres”, consideră autorii studiului, citați de autorul articolului. Deşi probabilitatea unui cutremur de peste limita de proiectare a centralei este scăzută, ”persistă posibilitatea unui cutremur puternic care ar putea declanşa un accident grav”.
 
În articol se mai relatează că testele de stres au mai arătat că protecţia împotriva inundaţiilor este şi ea insuficientă. ”Un număr semnificativ de echipamente de siguranţă sunt situate în camere subterane ale centralei, ceea ce face necesară instalarea unor uşi etanşe, rezistente la inundaţii. Acest lucru ar fi trebuit finalizat până în 2014, dar acum realizarea acestora este amânată pentru finalul anului 2015. În loc de măsuri tehnice fiabile sunt puşi la dispoziţie saci de nisip. Despre capacitatea centralei de a rezistă la condiţiile meteorologice extreme, cum ar fi vânturi puternice, zăpadă şi ploaie, echipa de evaluare a găsit găsit puţine informaţii. Este nevoie în continuare de înbunătăţiri în zona bazinului de stocare al combustibilului uzat, care se află în afară zonei izolate, astfel, în caz de accident grav o revărsare majoră de substanţe radioactive ar putea avea consecinţe periculoase. Majoritatea acţiunilor de intervenţie în cazul unui accident grav în zona bazinului de stocare sunt programate a fi efectuate cu echipamente mobile, echipamente care au fost achiziţionate şi testate, dar care nu sunt stocate în siguranţă şi nu prezintă garanţia că vor fi suficiente”, se rată în articol.
 
Autorul materialului spune că toate acestea se adaugă la faptul că proiectul reactoarelor de tip CANDU este unul învechit, realizat în ani 70. Mai multe puncte slabe de proiectare ale reactorului nu pot fi remediate, în special cele legate de posibilitatea unei variaţii puternice de energie în cazul căderii sistemelor de siguranţă şi vulnerabilitatea împotriva riscurilor externe. ”Mai mult decât atât, degradarea tuburilor de presiune cauzată de îmbătrânirea acestora este o problema persistenţa la centralele de tip CANDU iar semne se întâmplă asta şi la centrală de la Cernavodă există deja”, mai scrie autorul.
 
De asemenea, centrala ar fi vulnerabilă şi la atacuri teroriste. Centrală de la Cernavodă ar fi fost evaluată după accidentul de la Fukushima împreună cu restul centralelor din Uniunea Europeană, în privinţa a trei aspecte: pericolele externe, pierderea sistemelor de securitate şi gestionarea accidentelor grave. În planul naţional de acţiune care a fost efectuat după aceste teste au fost identificate 33 de măsuri necesare pentru remedierea deficienţelor. Până la sfârşitul anului 2014, erau implementate în totalitate 24 de măsuri. Restul sunt planificate a fi finalizate până la sfârşitul anului 2015.
 
Raportul “Patru ani după Fukushima: Sunt centralele nucleare mai sigure?” a fost lansat în 14 septembrie şi reprezintă o analiză critică a planurilor naţionale actualizate de acţiune post Fukushima din patru ţări: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria şi România.
 
Lucrarea realizată de Österreichisches Ökologie-Institut în parteneriat cu ong-uri membre Joint-Project (www.joint-project.org) evaluează fiecare ţară prin compararea sarcinilor stabilite la sfârşitul testelor de stres în 2012, cu varianta actualizată a planurilor naţionale de acţiune.
 
 
REPLICA C.N.E.


Cu referire la materialul publicat în dată de 15 septembrie 2015 pe site-ul organizaţiei “Terra Mileniul III”, care citează un aşa-numit studiu realizat de o un grup de ONG-uri cu privire la rezultatele testelor de stres efectuate de CNE Cernavodă şi la măsurile de îmbunătăţire rezultate în urmă acestor analize, SN Nuclearelectrica SA face următoarele precizări:
”Din punct de vedere al gradului de acurateţe a informaţiei:
1.         Realizarea unui astfel de studiu implică un nivel de expertiză extrem de ridicat în evaluarea sistemelor, echipamentelor, componentelor şi răspunsului la situaţii de urgenţă pentru o instalaţie nucleară. Materialul publicat reprezintă o pseudo-post-evaluare a rapoartelor rezultate că urmare a efectuării testelor de stres la CNE Cernavodă. Aşa cum rezultă din informaţia prezentată în material, există neînţelegeri grave ale proiectului centralei, scopului şi naturii testelor de stres efectuate la CNE Cernavodă, interpretări eronate ale datelor publicate în rapoartele aferente testelor de stres, necunoaşterea sistemelor de operare şi a relaţiilor cauzale stabilite între acestea şi/sau datelor care au stat la baza concluziilor din rapoartele experţilor care au evaluat centrală. Materialul este o compilaţie de informaţii necorelate cauzal, fără fundament tehnico-ştiinţific şi greşeli grave de interpretare a informaţiilor din rapoartele oficiale conţinând concluzii şi măsuri care nu doar că nu au niciun corespondent în realitate, dar reprezintă acuzaţii nedocumentate şi neverificate.
2.         Centrală nucleară de la Cernavodă a fost evaluată de un grup de experţi internaţionali, cu respectarea specificaţiilor Comisiei Europene şi Consiliului European, elaborate după accidentul de la Fukushima. Evaluările şi analizele au avut în vedere comportamentul centralei în cazul apariţiei unor evenimente extreme care depăşesc bazele de proiectare a centralei: seism, inundaţii, pierderea parţială şi totală a sursei de răcire, pierderea totală a alimentării cu energie electrică, managementul accidentelor severe. Rezultatele acestor teste de stres sunt disponibile în rapoartele publicate pe site-ul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (“CNCAN”) iar concluziile acestor evaluări au relevat fără dubiu că CNE Cernavodă deţine o margine de securitate mai mult decât suficientă pentru a face faţă unor accidente sau evenimente în afară bazei iniţiale de proiectare, experţii internaţionali apreciind atât nivelul de securitate nucleară a centralei cât şi seria de măsuri iniţiate imediat după accidentul de la Fukushima.
 
Din punct de vedere tehnic, pe baza informaţiilor prezentate în materialul publicat:
1.         Referitor la posibilitatea producerii unui cutremur puternic, care ar putea declanşa un accident grav, aşa cum este menţionat în articol:
Bazele tehnice de alegere a amplasamentului CNE Cernavodă au ţinut seama de intensitatea celui mai mare cutremur fizic posibil care poate afecta zona iar structurile şi echipamentele au fost proiectate să reziste la acest cutremur înglobând o margine semnificativă de proiectare. După evenimentul de la Fukushima, re-evaluările şi studiile efectuate de către specialiştii români de la Institutul de Fizică a Pământului şi validate de către experţii Comisiei Europene au confirmat că centrală ar face faţă şi unui cutremur pur ipotetic în raport cu care a fost evaluată conform metodologiei testelor de stres. De asemenea, re-evaluarea seismicităţii amplasamentului realizată în contextul obţinerii acceptului pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost expertizată şi validată de o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (“AIEA”). În aceste condiţii, fără a fi invocate considerente probabilistice, s-a demonstrat că nu se pune problema unui accident grav cauzat de activitatea seismică.
2.         Referitor la posibilitatea producerii de inundaţii la CNE Cernavodă. Cităm din articol: “Testele de stres au mai arătat că protecţia împotriva inundaţiilor este şi ea insuficientă. Un număr semnificativ de echipamente de siguranţă sunt situate în camere subterane ale centralei, ceea ce face necesară instalarea unor uşi etanşe, rezistente la inundaţii. …. În loc de măsuri tehnice fiabile sunt puşi la dispoziţie saci de nisip”.
 
SN Nuclearelectrica afirmă şi susţine cu date analitice, rezultate în urmă unui studiu de specialitate realizat cu tehnologii de ultima generaţie (scanare aeriană şi modelare dinamică a zonei), că marja de siguranţă a centralei în ceea ce priveşte inundaţiile externe, datorate Dunării, nu permite un astfel de eveniment care să conducă la pierderea funcţiilor de securitate nucleară. Din punct de vedere al regimului pluviometric calculele au demonstrat că, în cazul unor ploi cu un debit de 10 ori mai mare decât debitul maxim istoric, nivelul de apă maxim pe amplasamentul centralei nu poate atinge cota pardoselii clădirilor. Cu toate că aceste rezultate demostrează că proiectul este robust din punct de vedere al inundabilitatii, în spiritul cerinţelor testelor de stres s-au luat în considerare condiţii pur ipotetice care ar putea conduce la depăşirea acestor nivele şi s-au instalat uşi exterioare şi interioare rezistente la inundaţie în toate locaţiile care adăpostesc echipamente de siguranţă.
3.         Cităm din articol:“Este nevoie în continuare de înbunătăţiri în zona bazinului de stocare al combustibilului uzat, care se află în afară zonei izolate, astfel, în caz de accident grav o revărsare majoră de substanţe radioactive ar putea avea consecinţe periculoase. Majoritatea acţiunilor de intervenţie în cazul unui accident grav în zona bazinului de stocare sunt programate a fi efectuate cu echipamente mobile, echipamente care au fost achiziţionate şi testate, dar care nu sunt stocate în siguranţă şi nu prezintă garanţia că vor fi suficiente.”
Rezultatul testelor de stres arată că nu există probleme legate de potenţiale deversări radioactive din bazinele de combustibil uzat similare cu cele de la Fukushima unde problemele au apărut la bazinul de stocare temporară a combustibilului descărcat în timpul opririi, amplasat la cote superioare în clădirea reactorului, bazine care la proiectul CANDU de la Cernavodă nu există, nefiind necesare. Bazinele de stocare a combustibilului uzat de la Cernavodă, în care se descarcă continuu combustibil uzat, sunt amplasate la nivelul solului eliminându-se pericolul unei revărsări majore de substanţe radioactive şi facilitând adăugare de apă utilizând echipamente mobile. Echipamentele mobile de răspuns la accident sever sunt depozitate în condiţii adecvate şi inspectate periodic atât de personalul centralei cât şi de inspectorii CNCAN. Funcţionalitatea acestora este demonstrată printr-un program de testare periodică.
4.         Cităm din articol:“Îmbunătăţirile în cadrul scenariului “station blockout” (o până majoră de curent) sunt şi ele nesemnificative iar măsurile sunt discutabile”. Menţionăm că termenul corect este “station black-out”.
 
În cazul pierderii totale a alimentării electrice în curent alternativ, scenariu cunoscut în lumea nucleară că “station black-out”, echipamentele care îndeplinesc funcţii de securitate vor fi alimentate din două seturi de grupuri electrogene: un set de rezervă care intră automat în serviciu şi un alt set de urgenţă, calificat seismic, care va fi folosit în cazul în care generatoarele de rezervă sunt indisponibilizate de cutremur. În plus, faţă de proiectul iniţial, conform practicilor internaţionale post Fukushima, CNE Cernavodă a achiziţionat patru grupuri electrogene mobile care vor alimenta echipamentele esenţiale ale centralei. La pierderea tuturor surselor de alimentare cu energie electrică, inclusiv a surselor proprii, reactoarele se opresc automat, prin intrarea în funcţiune a celor 2 sisteme de oprire rapidă – fără a fi nevoie de energie electrică. Răcirea combustibilului se asigura prin termosifonarea apei grele din Circuitul Primar, iar căldură este transferată prin generatorii de abur în atmosfera. Nivelul necesar de apă în generatorii de abur este asigurat gravitaţional din rezervorul de stropire la avarie.
 
5.         Cităm din articol:“Operatorul a încheiat un acord cu autorităţile locale şi naţionale implicate în coordonarea răspunsului la situaţii de urgenţă pentru că centrală să fie prioritară la reconectare, dar asta înseamnă că alţi consumatori importanţi cum sunt spitalele, sistemele de trafic sau alte instituţii importante de interes local sunt lăsate fără energie o bună bucată de timp.”
 
Este o afirmaţie tendenţioasă pentru că acest protocol se referă doar la ordinea de alimentare a consumatorilor industriali şi nu este de natură să afecteze utilităţile publice ci, din contra, să le susţină prin aportul de energie adus de centrală după repornire. Menţionăm că CNE Cernavodă nu necesită reconectarea imediată la sistemul energetic naţional, în detrimentul altor consumatori, întrucât asigura cu resurse proprii funcţiile de securitate nucleară pentru cel puţin 72 ore după care se asigura suport extern prin protocoalele şi contractele existente.
 
6.         Cităm din articol: “Toate acestea se adaugă la faptul că proiectul reactoarelor de tip CANDU este unul învechit, realizat în ani 70. Mai multe puncte slabe de proiectare ale reactorului nu pot fi remediate, în special cele legate de posibilitatea unei variaţii puternice de energie în cazul căderii sistemelor de siguranţă şi vulnerabilitatea împotriva riscurilor externe. Mai mult decât atât, degradarea tuburilor de presiune cauzată de îmbătrânirea acestora este o problema persistenţa la centralele de tip CANDU iar semne se întâmplă asta şi la centrală de la Cernavodă există deja.”
Majoritatea tehnologiilor utilizate în prezent în industria nucleară în Europa şi în lume au fost dezvoltate în jurul anilor ‘70, însă în timp au fost realizate şi implementate o serie de modificări, îmbunătăţiri care să crească marginile de siguranţă în exploatare apropiindu-le de noile generaţii de reactoare. Prin urmare, afirmaţia că reactoarele CANDU sunt învechite dovedeşte în primul rând o lipsa de cunoaştere a tendinţelor de inovaţie tehnică în industrie şi măsurile implementate de CNE Cernavodă. Contrar informaţiilor prezentate în material, testele de stres au relevat că puncte forţe ale centralei tocmai robusteţea tehnologiei, redundanţa şi diversitatea sistemelor, rezistenţă la accidente severe. Mai mult, în 2015, în cadrul ultimei întâlniri de la Bruxelles care a avut că scop evaluarea stadiului implementării planurilor naţionale de acţiuni post-Fukushima, România, reprezentată de CNCAN, nu a primit recomandări sau sugestii suplimentare având în vedere seria de îmbunătăţiri realizate până acum de Nuclearelectrica în scopul reducerii riscului de accidente severe.
Degradarea tuburilor de presiune la centralele CANDU este un fenomen de îmbătrânire anticipat, foarte bine analizat şi controlat cu stricteţe prin progamul de inspecţii periodice. Acest fenomen determina limita de viaţă a unei unităţi CANDU şi nu afectează în niciun fel siguranţă în exploatare.
 
Concluziile raportului experţilor naţionali şi celor ai Comisiei Europene relevă faptul că la CNE Cernavodă nu este posibil un eveniment nuclear similar celui de la centrală nucleară de la Fukushima-Japonia. Raportul răspunde cerinţelor şi criteriilor formulate de către Western European Nuclear Regulators Association (WENRA) şi European Nuclear Safety Regulatory Group (ENSREG), organisme ale căror atribuţii sunt de a controla şi monitoriza organizaţiile din Europa ce deţin activităţi în domeniul industriei nucleare. Acest raport conţine aproape 400 de pagini şi detaliază răspunsul sistemelor centralei şi al organizaţiei în cazul apariţiei unor situaţii extreme. Raportul arată că ambele unităţi ale CNE Cernavodă, aşa cum au fost proiectate, întreţinute şi operate, îndeplinesc cerinţele stipulate în proiectul iniţial şi, mai mult, deţin o margine de securitate suficient de mare în cazul unor cutremure ipotetice mai mari decât cele considerate în baza de proiectare, inundaţii, pierderii totale a alimentării cu energie electrică şi pierderii totale a ultimei surse de răcire sau combinaţii ale acestora.
 
Cu un factor de capacitate de 91,4% de la punerea în funcţiune, România se situează în prezent pe primul loc în lume, dintr-un total de 392 de unităţi nucleare, aparţinând 181 de centrale nucleare din 28 de state. Aceaste performanţe au fost obţinute în condiţiile în care s-a menţinut cel mai înalt nivel securitate nucleară aşa cum rezultă din aprecierile misiunilor de evaluare internaţională (AIEA, WANO) care s-au desfăşurat în ultimii ani la Cernavodă”, arată directorul general Daniela Lulache. 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii