Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
20:21 17 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ambasadorul Ungariei a întors spatele MAE

ro

16 Sep, 2015 21:50 691 Marime text
Ambasadorul Ungariei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), dar a refuzat să se discute cu reprezentantul român. Din dispoziția ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru afaceri europene George Ciamba l-a convocat astăzi pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluții din ultimele zile, precum: anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România; declaraţiile inacceptabile formulate de ministrul afacerilor externe al Ungariei, Peter Szijjarto, la adresa premierului Victor Ponta; vizita privată în România a lui Katalin Szili, comisar al primului ministru la secretariatul de stat pentru politica națională din cadrul Oficiului primului Ministru (8-10 septembrie 2015).
 
”Având în vedere scopul convocării ambasadorului Zákonyi Botond la sediul MAE – adică pentru transmiterea poziţiei României faţă de intenţia Ungariei de a ridica un gard la frontiera cu ţara noastră - conform practicii diplomatice, primirea unei astfel de note nu putea fi acceptată. Practic, partea ungară a dorit să deturneze scopul convocării prin înmânarea notei menţionate, aspect inacceptabil atât pe formă, cât şi pe fond pentru partea română.”, precizează MAE.
 
Rămânând pe linia relațiilor româno ungare, MAE a anunțat că nu există niciun fel de elemente sau circumstanţe care să justifice revizuirea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria (semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996), de la a cărui semnare se împlinesc astăzi 19 ani.
 
”România este un stat de drept care garantează la nivel constituţional drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi implicarea acestora în luarea deciziilor cu privire la societate în ansamblul său. România, cu valoroasa contribuție a minorităților naționale de pe teritoriul său, a dezvoltat un veritabil model de protecție și de promovare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, fundamentat pe ideea de interculturalitate, de dialog între minoritățile naționale şi între acestea şi majoritate, ceea ce a contribuit şi contribuie neîndoielnic la creșterea toleranței.

România şi-a asumat, prin participarea la diverse tratate internaţionale, obligaţii ferme în privinţa respectării şi protejării elementelor esenţiale ale identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversităţii culturale ca element definitoriu al societăţii româneşti. Astfel, România ia măsuri ferme în vederea respectării obligaţiilor asumate prin Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care creează drepturi și obligații clare în planul dreptului internaţional în materie de protecţie a persoanelor aparținând minorităţilor naţionale”, arată MAE.
În plan bilateral, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, România şi Ungaria şi-au asumat obligaţii reciproce inclusiv în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, prin raportare la Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi la „documentele pertinente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Consiliului Europei”.
După cum bine este cunoscut, România nu are niciun fel de obligaţie impusă prin niciun de tratat internaţional prin care să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice. Autonomia pe criterii etnice nu face parte dintre standardele europene în materie de protecţie a persoanelor aparținând minorităţilor naţionale. Documentele invocate de cei care propun revizuirea Tratatului pentru a justifica amendarea documentului bilateral cuprind recomandări şi evaluări fără valoare juridică obligatorie şi care, pe cale de consecinţă, nu impun statelor obligaţia de reorganizare teritorială sau de garantare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

Mai mult decât atât, sugestia formulată public privind completarea tratatului cu o dispoziție în sensul în care „minoritățile naționale au dreptul, la solicitarea organizațiilor lor politice, la autonomie culturală, sau, în regiunile unde sunt majoritare, crearea unor autorități administrative autonome cu statut special, garantate prin lege, în conformitate cu modelele europene funcționale”, ţine de decizia suverană a statelor privind opțiunea lor de bună guvernare și organizare internă, nefiind subiect de negociere cu alte state, inclusiv de reglementare prin tratate internaționale bilaterale.
MAE reiterează ataşamentul României faţă de valorile europene şi de respectul pentru normele internaţionale şi europene în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, subiect care, de altfel, se regăseşte în mod constant în dialogul româno-ungar.

Este de notat că între România şi Ungaria există o formă de dialog convenită între cele două părţi prin Tratatul de bază, pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria, respectiv aparţinând minorităţii maghiare din România, şi anume Comitetul de specialitate româno-ungar pe problemele minorităţilor naţionale. România este ferm angajată în acest format de dialog, insistând pentru întâlniri periodice ale acestuia astfel încât situaţia reală a celor două minorităţi să fie corect apreciată. Partea română face demersuri constante pentru ca partea ungară să pună capăt întârzierilor în ce priveşte reluarea dialogului pe subiectul minorităţilor în cadrul formatului agreat, Comitetul reprezentând singura formă instituţionalizată în care subiecte care ţin de protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor înrudite ale celor două state pe teritoriul celuilalt stat pot fi discutate între cele două părţi, astfel încât să fie posibilă finalizarea rapidă a Protocolului Comitetului, a cărui negociere a fost iniţiată încă din 2011.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii